Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în octombrie, legea pensiilor de serviciu, după un val de controverse în rândul clasei politice, iar o lună mai târziu a dat undă verde legii sistemului public de pensii.

În schimb, Legea salarizării se află "în lucru", urmând să fie aplicată cel mai devreme la 1 ianuarie 2025.

***
Legea pensiilor de serviciu, aprobată în toamnă, după ce a fost întoarsă în Parlament de CCR

Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş, anunţa, la începutul anului, că proiectul de lege privind pensiile speciale reprezintă unul dintre cele mai sensibile jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Banca Mondială a propus patru scenarii în ceea ce priveşte pensiile de serviciu din sectorul civil, şi anume eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea, îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu, un nou plafon de referinţă pentru cei nou intraţi în sistem, sau opţiunea reformării pensiilor speciale pentru toţi. Potrivit Raportului de analiză, evaluare a impactului şi recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondială - sinteză, dat publicităţii de Ministerul Muncii, aceste scenarii nu se refereau la indemnizaţiile parlamentarilor şi primarilor.

Proiectul de lege al Guvernului viza reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu. Modificările propuse de Executiv aveau în vedere calculul pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, stagiul de contributivitate minim fiind similar celui aplicat în sistemul public de pensii.

"Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească veniturile obţinute în perioada activă, (...) pensiile de serviciu urmând să fie calculate în funcţie de contributivitate", se arăta în expunerea de motive a proiectului de lege

Camera Deputaţilor a adoptat, în 26 iunie, după o serie de controverse politice, proiectul de lege privind pensiile speciale, actul normativ întorcându-se la Senat pe motiv că au fost aprobate mai multe amendamente care "generează deosebiri majore de conţinut juridic" faţă de forma adoptată anterior de Senat. Proiectul a fost adoptat de Senat în 28 iunie.

A doua zi însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională a României în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, iar în 2 august CCR a decis să retrimită în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale.

"Curtea a reţinut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare. Curtea a mai observat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Legea criticată introduce o astfel de impozitare, însă nu stabileşte cu claritate baza de impunere, ceea ce este contrar exigenţelor de calitate a legii. Curtea a mai reţinut că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator, pentru că se ajunge practic la o regândire şi restructurare indirectă a însăşi bazei de calcul a pensiei de serviciu", a explicat CCR.

Instituţia "a mai reţinut că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator, pentru că se ajunge practic la o regândire şi restructurare indirectă a însăşi bazei de calcul a pensiei de serviciu".

În 11 octombrie Senatul a adoptat, în urma reexaminării, Legea pensiilor de serviciu, prin punerea acesteia în acord cu decizia CCR, în 16 octombrie fiind adoptată şi de Camera Deputaţilor.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în 19 octombrie.

Premierul Marcel Ciolacu a salutat promulgarea legii pensiilor speciale menţionând că este cel "mai greu şi mai important" jalon din PNRR îndeplinit în acest an. Totodată, el a precizat că de îndeplinirea acestui jalon depinde încasarea a trei miliarde de euro prin PNRR.

Legea prevede, printre altele, că "judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării".

De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Curtea Constituţională şi personal de specialitate juridică cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 25 de ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare perioadei de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, conform eşalonării prevăzute în actul normativ, în funcţie de data acordării pensiei de serviciu. Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.

Membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 25 de ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice de consilier relaţii, referent relaţii, cancelarist relaţii şi curier relaţii pot beneficia, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, de pensie de serviciu. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi a tuturor indemnizaţiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării, în funcţie de data acordării pensiei de serviciu.

La împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, funcţionarii publici parlamentari care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani în structurile Parlamentului beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării, în funcţie de data acordării pensiei de serviciu. Pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile corespunzătoare funcţiei deţinute sau funcţiei asimilate, după caz, din ultimele luni anterioare datei pensionării.

O modificare survine în ceea ce priveşte pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, care este de 65 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea eşalonată a vârstelor standard de pensionare. Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.

La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează indemnizaţiile lunare/soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază în perioada de raportare, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.

La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.

Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere - 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta, 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta, 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere - 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta, 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta, 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în decembrie 2023, de 10.920, în creştere cu 292 persoane comparativ cu luna anterioară, majoritatea (5.469) fiind beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

***Noua lege a pensiilor publice vine cu două majorări în 2024

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în 29 noiembrie, decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii.

Conform legii, de la 1 ianuarie 2024, punctul de pensie se majorează cu 13,8%, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei, iar de la 1 septembrie 2024 pensiile se majorează în urma recalculării după noua formulă.

Dreptul la pensie se obţine după minim 15 ani de contribuţii, fără a fi luate în calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, şomajul, deportarea, prizonieratul sau detenţia politică). Totodată, urmează să se egalizeze treptat, până în 2035, vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 65 de ani, se arată în lege.

Legea mai stipulează că beneficiază de încadrarea în locurile de muncă în condiţii speciale şi activităţile din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui.

Legea mai precizează că pensionarii români din diaspora au obligaţia de a semna un certificat de viaţă.

"Beneficiarul nerezident are obligaţia de a semna certificatul de viaţă în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de şedere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt", se mai arată în lege.

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a afirmat că Legea corectează inechităţile dintre cei care au muncit la fel, dar au ieşit la pensie în ani diferiţi, dintre bărbaţi şi femei, între cei care încasează indemnizaţia minimă socială.

Potrivit acesteia, adoptarea legii în calendarul stabilit va duce la eliminarea plafonului de 9,4% din PIB care îngheţa pensiile românilor până în 2070.

Cheltuiala cu pensiile după 1 ianuarie 2024 va fi de 125,9 miliarde lei, anual, urmând să crească cu 10 miliarde lei din septembrie, a mai spus Simona Bucura Oprescu.

"În momentul de faţă avem o cheltuială cu pensiile de 110 miliarde lei, anual. După 1 ianuarie 2024, vom avea o cheltuială de 125,9 miliarde lei, iar după aceea de 135,9 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creştere suplimentară în septembrie de 10 miliarde lei, adică 2,5 miliarde lei pe lună. Este important ca românii să ştie că banii pentru creşterea pensiilor din 2024 sunt prevăzuţi în buget", a menţionat Simona Bucura-Oprescu.

Ea a precizat că, în 2024, cheltuială totală cu pensiile este estimată la 9,4% din PIB, adică se va ajunge la procentul din PIB anterior din PNRR.

Legea salarizării, în lucru

Premierul Nicolae Ciucă anunţa în 8 iunie că proiectul noi legi a salarizării urmează să fie aprobat în toamnă şi să fie aplicat din 2024.

Termenul de finalizare a proiectului de act normativ pe legea salarizării este martie, aprilie 2024, urmând ca legea să fie aplicată, cel mai devreme, la 1 ianuarie 2025, susţin sindicaliştii.

"De-a lungul vremii ce s-a discutat este că termenul de finalizare a proiectului de act normativ pe legea salarizării este martie, aprilie 2024. Conform prevederilor existente în cadrul legislativ nu va putea să fie aplicată decât, cel mai devreme, la 1 ianuarie 2025.", a afirmat preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

La jumătatea lunii septembrie, Ministerul Muncii anunţa că lucrează la elaborarea proiectului Legii salarizării, împreună cu experţi ai Băncii Mondiale, care asigură suportul tehnic, obiectivul fiind acela de a elimina inechităţile salariale şi găsirea unor formule care să stimuleze performanţa angajaţilor din fiecare domeniu al sectorului public.

În acest sens, instituţiile publice şi sindicatele din administraţie au prezentat propuneri pentru eliminarea inechităţilor, având loc ample consultări pentru Legea salarizării.

Anvelopa pentru sporuri ar urma să fie scăzută de la 30% la 20% prin noua Lege a salarizării, intenţia fiind aceea de a avea cât mai puţine sporuri, a mai precizat ministrul.

Simona Bucura-Oprescu a subliniat că un alt principiu, cerut de Comisia Europeană, este grila pentru administraţia publică locală şi, nu în ultimul rând, ideea de a introduce performanţa şi "posibilitatea de a avea o parte fixă şi o parte variabilă a remuneraţiei prin care să premiezi performanţa".

În octombrie, ministrul Muncii afirma că noua lege a salarizării trebuie să aibă un mecanism de limitare a modificărilor ad-hoc, iar pentru a încuraja performanţa va fi introdus un spor lunar.

Totodată, ea a precizat, pe pagina sa de Facebook, că au avut loc negocieri-maraton pe noua lege a salarizării.

"Ne dorim să avem o lege care să aducă claritate, iar pentru muncă egală plata să fie egală. Legea trebuie să aibă un mecanism de limitare a modificărilor ad-hoc. Va fi introdus un spor lunar care va încuraja performanţa. Rolul nostru este să venim cu politici active pentru forţa calificată de muncă", a afirmat Simona Bucura-Oprescu. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)