Un număr de 45 de pui de barză din localităţile Borzont şi Joseni au fost inelaţi, în această săptămână, în cadrul unui proiect al Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, directorul Hegyi Barna.

Potrivit sursei citate, iniţiativa acestei activităţi aparţine specialiştilor de la Parcul Naţional Duna-Ipoly, din Ungaria, înfrăţit cu parcul din Harghita, care, venind în România să participe ca voluntari la taberele de inelare a păsărilor de la Lacu Roşu sau însoţind laboratorul de biologie a apelor de care dispune această structură şi care a fost prezentat copiilor din zonă, au remarcat densitatea cuiburilor de berze din Borzont şi Joseni şi au propus iniţierea unui proiect de inelare a puilor.

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş derulează din 2018 un proiect ce vizează inelarea păsărilor din aria protejată, finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea-Ciuc, la care participă sute de copii, având ca scop educaţia ecologică, iar în acest an a fost inclusă şi activitatea de inelare a puilor de berze din cele două localităţi, a arătat Hegyi Barna

Acesta spune că Borzont şi Joseni se numără printre localităţile din România care au cea mai mare acumulare de cuiburi de berze, lucru remarcat şi de specialiştii din Ungaria.

Inelarea puilor de barză a durat două zile şi a fost organizată de Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, fiind coordonată de personalul de inelare a păsărilor din cadrul Direcţiei Parcului Naţional Duna-Ipoly (Ungaria), sub supravegherea reprezentanţilor distribuitorului de energie electrică din zonă, ţinând cont că majoritatea cuiburilor se află pe stâlpii de electricitate.

Inelarea propriu-zisă a unui exemplar se face în cuib, accesul făcându-se cu o macara, şi durează foarte puţin, puii neavând de suferit.

"Activitatea a fost pe durata a două zile, au fost inelaţi 45 de pui de barză, în 14 cuiburi. Sunt mult mai multe cuiburi, dar acestea au fost accesibile, având în vedere că toate sunt pe stâlpi de electricitate, unde sunt o mulţime de cabluri. (...) Mulţumim şi Electrica, filiala Harghita, fără ajutorul căreia nu am fi putut organiza această activitate", a precizat Hegyi Barna, pentru AGERPRES.

Specialiştii celor două parcuri naţionale, din România şi Ungaria, au aşteptat perioada propice pentru inelare, astfel încât puii să nu fie prea mici, iar inelele să le cadă de pe picior, dar nici să nu fie prea mari şi să plece din cuib la vederea oamenilor.

Hegyi Barna a spus că inelele sunt ca nişte "buletine" pentru păsări, fiecare ţară având inele specifice, iar codurile sunt introduse într-un sistem naţional, informaţiile obţinute putând oferi date preţioase despre mişcările sezoniere de migraţie, dispersia populaţiilor de berze albe cuibăritoare sau evaluarea factorilor de supravieţuire şi mortalitate a păsărilor.

Inele au fost puse la dispoziţie de Societatea Ornitologică Română.

"Sunt puse două inele pe picior, un inel din aluminiu care are un cod specific, şi un inel mai mare, de plastic, galben, cu un cod cu litere şi cifre mari, care poate fi citit şi cu binoclul. De fapt, cu aceste inele, berzele pot fi identificate ori pe perioada migraţiei în alte ţări, ori când se întorc şi deja sătenii care au ieşit din casă, cu mic cu mare, ca să vadă la inelarea aşteaptă să vadă în anii următori dacă se vor întoarce aceşti pui care au fost inelaţi acum", a explicat directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.

Activitatea de inelare a fost primită cu bucurie de localnici, care sunt mândri că în localitatea lor poposesc atâtea berze, dar şi de copii din alte localităţi harghitene, care au venit să vadă de aproape puii şi au primit de la specialişti informaţii despre aceste păsări.

Specialiştii au coborât din cuib doar trei exemplare, pe care le-au arătat celor mici, după care acestea au fost repuse în siguranţă la loc.

"Au venit copii din Sândominic, cu un autobuz, dar şi săteni şi copii din sat, cu bicicletele, cu părinţii, chiar şi din Gheorgheni. Şi sătenii au fost foarte bucuroşi, ne-au ajutat foarte mult, ne-au lăsat în curte, dacă accesul la cuib se putea face doar din curtea lor, ne-au lăsat să intrăm cu maşina, cu copii. (...) Toţi s-au bucurat că ne ocupăm de treaba asta, toţi povestesc că le sunt cunoscute berzele, că vin în fiecare an, se uită cum îşi fac cuibul, monitorizează câţi pui au, a fost foarte bine", a menţionat Hegy Barna.

Acesta a mai spus că au fost găsite cuiburi şi cu câte cinci pui, chiar dacă în majoritatea cuiburilor se aflau doi sau trei pui, dar a fost observat şi efectul negativ al gunoaielor aruncate în natură, un pui de barză fiind salvat în ultimul moment, după ce o sfoară i se înfăşurase pe un picior.

"Am văzut şi efectul negativ al gunoaielor împrăştiate în natură, erau nişte sfori de legat baloţi de fân, care erau înfăşurate pe piciorul unui pui, picior care era aproape cangrenat. Colegii l-au găsit în ultimul moment, au tăiat sfoara, pentru că altfel murea în cuib, nu avea nicio şansă să supravieţuiască. Sfoara a fost adusă de părinţi în cuib, probabil atunci când au adus fânul pentru construirea cuibului", a explicat directorul parcului.

În luna septembrie urmează să aibă loc şi tabăra tradiţională de inelare a păsărilor din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, ajunsă la a cincea ediţie, la care participă, în fiecare an, câteva sute de copii.

"Copiii sunt încântaţi să ţină în mână tot felul de păsări foarte frumoase, care nu au crezut că există în aceste zone, să le asculte bătăile inimii şi să le elibereze, apoi. Activitatea se face în condiţii de siguranţă, nicio pasăre nu are de suferit", a mai arătat Hegyi Barna.

În cei patru ani în care s-a organizat tabăra de la Lacu Roşu au fost inelate peste 1.200 de păsări, din aproximativ 60 de specii, care îi ajută pe specialişti în inventarierea speciilor, în aflarea datelor despre cursul migraţiei, dar şi a altor informaţii foarte importante pentru ştiinţă şi pentru protecţia naturii. AGERPRES/ (A, AS- autor: Gina Ştefan, editor: Anamaria Constantin, editor online: Irina Giurgiu)

Sursa fotografiilor: Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş