O familie de arici şi-a făcut casă într-unul dintre solariile Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău, specialiştii luând decizia să păstreze micile animale având în vedere beneficiul pe care îl aduc grădinii.

Întâlnirea cu unul dintre arici a avut loc într-o dimineaţă, când cercetătorii din cadrul SCDL, potrivit programului, urmau să efectueze vizite în sere şi solarii pentru a observa stadiul în care se află plantele cultivate. La câteva zile distanţă, angajaţii staţiunii aveau să descopere că de fapt într-una dintre serele cu tomate, în care furtunele de picurare erau mutate, se aflau alţi doi pui de arici.

"Întâlnirea a avut loc vineri dimineaţă (n.r. - săptămâna trecută), când, ca de fiecare dată, făceam vizita zilnică la solarii. Notam câteva observaţii privind fenologia tomatelor, când, pe folia din solar, la câteva rânduri distanţă de mine, am auzit un zgomot, m-am apropiat şi am văzut că se plimba încet un arici. Fiind pentru prima dată când am văzut un arici atât de aproape, eram încântată de gingăşia lui, iar tot privindu-l am observat că avea două căpuşe pe năsuc. De aceea, am chemat colegii în ajutor şi am dus ariciul în laborator, unde i-au fost scoase cele două căpuşe. Apoi, l-am eliberat în câmp, printre culturile noastre perene, ştiind că ariciul este o comoară de nepreţuit într-o grădină. Luni dimineaţa, în solarul unde făceam rutina de preluare a datelor, am observat că furtunele de picurare erau mutate, am vrut să le aranjăm şi a fost cât pe ce să călcăm pe ... arici, numai că de data aceasta, avea şi doi pui. Avea şi un culcuş făcut din câteva plante de tomate pe care le dădusem dispărute săptămâna trecută. Pentru că am prins drag de ei, nu am putut să nu le facem o sesiune foto", a declarat pentru AGERPRES Elena Barcanu, cercetător în cadrul Staţiunii Legumicole.

Pentru că aricii sunt consideraţi importanţi pentru sănătatea unei grădini cu legume, cercetătorii au decis ca musafirii să rămână în continuare în locul în care şi-au făcut adăpost.

"În solariile noastre se află, pe lângă legumele consacrate, şi mulţi melci, şoricei, multe furnici care cară în spinare afidele dătătoare de miere pentru ele, numai că nouă ne fac rău culturilor, dar şi alţi dăunători deloc prietenoşi cu plantele noastre. Mai precis, un paradis pentru arici! Zilele trecute am surprins-o pe mama arici cum mânca ouă de furnici. Am văzut că îi place în solarul nostru, de aceea nu o deranjăm să o mutăm, numai că trebuie să fim foarte atenţi pe unde călcăm'', a mai precizat cercetătorul din cadrul SCDL Buzău.

Ea a enumerat beneficiile pe care le aduce prezenţa aricilor printre culturi.

''Printre beneficiile unei familii de arici enumăr: controlul dăunătorilor. Aricii sunt cunoscuţi ca fiind prădători ai unor dăunători comuni ai grădinilor, cum ar fi insectele, melcii şi limacşii. Aceste mici mamifere se hrănesc cu aceste organisme dăunătoare şi pot contribui la menţinerea unui echilibru ecologic în grădină. Polenizarea: Aricii pot juca un rol important în polenizarea plantelor. În timp ce se deplasează prin grădină, aceştia pot transporta polenul de la o floare la alta, contribuind la reproducerea plantelor cu flori şi la formarea fructelor şi seminţelor. Aerisirea solului: Aricii pot ajuta la aerisirea solului prin săpături şi activitatea lor de căutare a hranei. Prin săpături şi mişcări regulate, aceştia pot contribui la amestecarea solului şi la creşterea permeabilităţii acestuia, ceea ce favorizează pătrunderea apei şi a oxigenului în rădăcinile plantelor. Controlul rozătoarelor: Aricii pot juca şi un rol în controlul rozătoarelor din grădină. Ei se hrănesc cu şoareci, şobolani şi alte rozătoare mici care pot fi dăunătoare plantelor şi recoltelor", a explicat Elena Barcanu.

Potrivit specialiştilor, aricii joacă un rol important şi în diversitatea ecologică, prezenţa lor în grădină atrăgând şi alte specii de animale care pot beneficia de aceleaşi condiţii favorabile pentru habitat. Cercetătorii din cadrul Staţiunii recomandă legumicultorilor să ţină cont de o serie de sfaturi care i-ar putea ajuta astfel încât culturile să fie protejate de dăunători, iar produsele cu care ies pe piaţă sau le consumă să fie sănătoase.

"Adoptarea de practici culturale preventive pentru a reduce riscul de apariţie a dăunătorilor - acestea pot include rotaţia culturilor, evitarea suprapopulării plantelor, menţinerea unui sol sănătos şi echilibrat, utilizarea compostului şi a îngrăşămintelor organice, udarea şi irigarea adecvată şi asigurarea unei ventilaţii (în cazul în care se cultivă în spaţii protejate). Este importantă identificarea corectă a dăunătorilor care afectează grădina. Utilizarea plantelor companion: speciile companion sunt acele plante care sunt plantate împreună pentru a-şi oferi reciproc beneficii. Unele plante pot elibera substanţe chimice naturale care resping dăunătorii, altele pot atrage insecte benefice care se hrănesc cu dăunători. Se poate opta pentru metode de control biologic, care implică utilizarea altor organisme pentru a controla dăunătorii. Insectele benefice, cum ar fi viespile parazite, păianjenii, păsările şi rozătoarele mici, pot fi introduse în grădină pentru a controla dăunătorii. De asemenea, se pot folosi bacterii, fungi (ciuperci) sau nematozi benefici pentru a combate anumite probleme", a subliniat Elena Barcanu.

Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău recomandă utilizarea pesticidelor cu prudenţă şi monitorizarea regulată a grădinii, care are rolul de a depista precoce semnele de dăunători sau de boli. Cu cât sunt observate mai devreme problemele, cu atât se poate interveni mai eficient şi mai rapid. AGERPRES/(AS - autor: Florin Zafiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: SCDL Buzău