Indicatorul de sentiment economic a continuat să se îmbunătăţească în decembrie 2022, dar rămâne cu mult sub nivelul pre-pandemic, potrivit Tabloului de bord statistic european privind redresarea, publicat de Eurostat în luna ianuarie. Sondajul Eurobarometru ''Planul de redresare 'NextGenerationEU'" arată că jumătate dintre cetăţenii UE sunt la curent cu Planul de redresare destinat ţării lor pentru susţinerea economică în urma pandemiei de Covid-19. România se remarcă în două rapoarte Eurostat prin clasarea pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte inegalitatea veniturilor în 2021 şi popularitatea educaţiei online în 2022.


Tabloul de bord statistic european privind redresarea cuprinde indicatori lunari şi trimestriali din mai multe domenii relevante pentru urmărirea redresării economice şi sociale în urma pandemiei de Covid-19. Producţia industrială şi comerţul cu amănuntul în UE s-au redresat în noiembrie 2022, înregistrând valori peste cele pre-pandemice, în timp ce producţia de servicii a scăzut în octombrie 2022 pentru prima dată în nouă luni, rămânând totuşi cu mult peste nivelul de dinaintea pandemiei.

Inflaţia la nivelul UE a dat semne de scădere în statele membre în decembrie 2022, datorită unei scăderi în preţurile energiei. În acest context, indicatorul de sentiment economic a continuat să se îmbunătăţească în decembrie, dar a rămas cu mult sub nivelul pre-pandemic. Indicatorul de sentiment economic este un indicator compus de Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare (DG ECFIN) a Comisiei Europene, ce are ca obiectiv urmărirea creşterii PIB la nivelul statelor membre, al UE şi al zonei euro.

Cea mai recentă creştere a fost determinată de creşteri în toate sectoarele cuprinse în studiu, în special, în comerţul cu amănuntul, servicii şi în rândul consumatorilor, arată https://ec.europa.eu/eurostat.

***

În cadrul sondajului Eurobarometru publicat în ianuarie 2023 intitulat ''Planul de redresare 'NextGenerationEU'", aproximativ jumătate dintre respondenţii din UE (51%) şi 58% din România au răspuns că sunt la curent cu Planul de redresare destinat ţării lor pentru susţinerea economică în urma pandemiei de Covid-19. O treime dintre participanţii din UE (33%) şi 42% din România au văzut, auzit sau citit despre NextGenerationEU (planul conceput pentru a stimula redresarea post-pandemie, de a transforma economiile şi societăţile şi de a reconstrui Europa în aşa fel încât să aducă beneficii tuturor, cu investiţii de peste 800 de miliarde de euro în preţuri curente, potrivit https://next-generation-eu.europa.eu/).

Aproximativ trei sferturi dintre respondenţi cred că principiul solidarităţii este o abordare bună pentru UE şi şapte din zece răspund că aceasta este o abordare potrivită pentru ţara lor.

Sursa principală de informare a populaţiei este televiziunea (65%). Mai mult de unul din trei respondenţi (37%) a auzit de NextGenerationEU din presă, aproximativ trei din zece (29%) prin intermediul social media şi unul din cinci (21%) de la radio.

''Sănătatea'', ''Energia, problemele de mediu şi schimbările climatice'' şi ''Locurile de muncă şi condiţiile mai bune de lucru'' sunt cele trei domenii în care cetăţenii UE se aşteaptă la cea mai mare susţinere prin planul NextGenerationEU. În total, 57% din cetăţenii UE şi 61% dintre români au selectat ''Sănătatea'' ca domeniu prioritar de susţinere, 48% din UE şi 39% din România au menţionat ''Energia, problemele de mediu şi schimbările climatice'' şi 37% atât din UE, cât şi din România, ''Locurile de muncă şi condiţiile mai bune de lucru''. ''Educaţia'' a fost selectată de către 23% dintre respondenţi, iar cel mai mic procent (12%) a fost atribuit domeniului ''Digitalizarea economiei şi societatea''.

Pentru a primi fondurile din planul de redresare NextGenerationEU, statele membre şi-au pregătit planurile naţionale de recuperare în care au conturat reformele şi investiţiile la care se angajează în viitor. Susţinerea financiară a UE este furnizată când se îndeplinesc rezultatele aşteptate. În această privinţă, 64% dintre persoanele intervievate la nivelul UE şi 69% din România consideră că plăţile fondurilor UE către statele membre trebuie condiţionate de atingerea rezultatelor aşteptate.

Două treimi din totalul participanţilor (66%) cred că NextGenerationEU va avea un impact pozitiv asupra generaţiilor viitoare (20% au răspuns ''da - mult'', 46% ''da - puţin''). În România, procentul a fost de 77% (34% au răspuns ''da - mult'', 43% ''da - puţin'').

Dintre respondenţii din UE, 61% au răspuns că planul va conduce la creştere economică şi mai multe locuri de muncă (14% ''da - mult'', 47% ''da - puţin''), iar între respondenţii români 72% au răspuns pozitiv (25% ''da - mult'', 47% ''da - puţin''). În UE, peste jumătate (55%) cred că planul nu va avea niciun efect în situaţia personală sau profesională, iar 34% cred că va avea o influenţă pozitivă (9% ''da - mult'', 26% ''da - puţin''). În România, 48% dintre participanţi consideră ca planul ar putea avea un efect pozitiv în această privinţă (14% ''da - mult'', 34% ''da - puţin''), în timp ce 45% nu văd vreo influenţă.

Cercetarea a fost realizată în cele 27 de state membre, în perioada 7-13 decembrie 2022, la studiu participând 26.872 de cetăţeni UE, dintre care 1.013 români, conform https://europa.eu/eurobarometer.

***

Modalitatea în care veniturile sunt distribuite în societate determină măsura în care indivizii au acces egal la bunurile şi serviciile produse în cadrul unei economii naţionale. O foarte importantă unitate de măsură a distribuţiei veniturilor este venitul disponibil median echivalent, denumit şi doar venitul disponibil median, exprimat pe cap de locuitor în standardul puterii de cumpărare (PPS).

În 2021, venitul disponibil median a fost de 18.019 PPS pe locuitor în UE. Acesta a variat considerabil în statele membre ale UE, înregistrând valori de la 31.132 PPS în Luxemburg la 8.703 PPS în România. Cele mai mari valori s-au înregistrat în statele membre occidentale şi nordice: Luxemburg (31.132 PPS), Olanda (24.560 PPS), Austria (24.450 PPS) şi Germania (23.401) PPS. De cealaltă parte, venitul disponibil median a fost mai scăzut în statele membre din Sudul şi Estul Europei, în special în România (8.703 PPS), Bulgaria (9.375 PPS), Grecia (9.917 PPS) şi Ungaria (9.982 PPS), arată https://ec.europa.eu/eurostat.

***

În general, participarea la educaţia online în UE în 2022 a scăzut faţă de 2021, arată studiul Eurostat publicat la 24 ianuarie 2022. În 2022, 26% dintre persoanele din UE cu vârsta între 16 şi 74 de ani au răspuns că au urmat un curs online sau au folosit materiale de învăţare online în cele trei luni anterioare sondajului. Nivelul este în scădere cu două puncte procentuale faţă de cel înregistrat în 2021, când s-a situat la 28%.

În 2022, dintre toate statele UE, Finlanda a înregistrat cel mai mare procent al persoanelor din segmentul menţionat care au urmat un curs online sau au folosit materiale de învăţare online, urmată de Spania (42%), Suedia şi Olanda (amândouă cu 40%). La capătul opus, această metodă de învăţare nu a fost atât de populară în România (8%), Bulgaria (11%) şi Polonia (15%).

În 2022, procentul persoanelor care au apelat la cursuri sau materiale de învăţare online a scăzut în majoritatea ţărilor UE, mai puţin în Finlanda (creştere cu cinci puncte procentuale faţă de 2021), Croaţia (creştere cu un punct procentual), respectiv în Cehia şi Italia, unde nivelul a stagnat. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Slovenia (-7 puncte procentuale), Luxemburg (-6 puncte procentuale) şi Belgia, Estonia, Austria şi Suedia (-5 puncte procentuale), conform https://ec.europa.eu/eurostat. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cerasela Bădiţă)