Medicul veterinar şi cercetătorul Ştefan Răileanu, preocupat de aproape 20 de ani de problema cailor aflaţi în libertate în Deltă, cere autorităţilor reluarea demersurilor pentru ca animalele sălbăticite din Deltă să primească un statut special, astfel încât acestea să poată fi monitorizate şi gestionate în concordanţă cu statutul de patrimoniu cultural, primit acum zece ani din partea Asociaţiei Europene a Crescătorilor de Cai (AECC).

În replică, directoarea executivă a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Viorica Bîscă, susţine că animalele sălbăticite din rezervaţie nu intră în administrarea instituţiei.

Ştefan Răileanu a amintit că în urmă cu aproape 10 ani, după scandalul cailor de la Letea, autorităţile române au început demersurile pentru legiferarea statutului animalelor crescute în libertate, însă schimbările politice la nivel naţional au oprit demersul.

"Statutul acestor animale a început să se construiască acum vreo zece ani, atunci când pe vremea guvernului Ponta s-a dat primul ordin de ministru pentru a nu se mai scoate caii sălbăticiţi din Deltă. Urma o legislaţie care-l definea. Tot ce nu aparţinea populaţiei băştinaşe intra în patrimoniul statutului, iar atunci decizia privind aceşti cai era a Administraţiei Deltei. Nu s-a mai ajuns însă până la o lege, pentru că Guvernul s-a schimbat", a declarat Ştefan Răilean, pentru AGERPRES.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Reprezentanta ARBDD, Viorica Bîscă, a afirmat că acea propunere nu s-a materializat.

"Aceşti cai sălbăticiţi nu au cum să facă parte din speciile protejate. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost creată pentru speciile periclitate. Noi monitorizăm speciile pe cale de dispariţie, iar caii nu intră în administrarea ARBDD", a precizat directoarea executivă a instituţiei statului, Viorica Bîscă.

Referindu-se la cele şase transporturi de cai din zona Dranov dovedite în ultima lună de autorităţi a fi fără documente legale, medicul veterinar Ştefan Răileanu a opinat că aceste animale provin din efectivele de cai sălbăticiţi şi a subliniat că în urmă cu zece ani Asociaţia Europeană a Crescătorilor de Cai (AECC) a recunoscut ecvinele din Deltă drept patrimoniu cultural.

"Calul de Deltă a fost recunoscut de AECC ca fiind un fenotip nu numai complex, bogat genetic, rezistent, uniform şi a dobândit recunoaştere ca urmare a unor remarci ale noastre care au dovedit şi un bagaj genetic extraordinar împreună cu sura de stepă şi roşia dobrogeană, vite aflate în semi-sălbăticie în Deltă", a mai spus Răileanu.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

În opinia lui, lipsa cailor semi-sălbatici din Deltă afectează echilibrul eco-sistemelor.

"Am avut pestă porcină, iar mulţi mistreţi au murit. Şacalii s-au înfruptat, atunci când au murit porcii. Au fătat chiar de două ori pe an, iar populaţia de şacali s-a dublat. Calul din anumite teritorii reprezintă o pradă bună pentru şacali. Un cadavru de cal hrăneşte până la zece şacali pe o perioadă lungă, iar şacalii nu mai mănâncă păsările care cuibăresc la sol, păsări pe cale de dispariţie", a afirmat Ştefan Răileanu.

Mai mult, păşunatul cailor în rezervaţie are efecte şi asupra unor boli infecţioase.

"Caii asigurau ecologizarea naturală, menţinerea păşunilor, ceea ce e bine şi pentru animalele ierbivore sălbatice. Altfel, păşunile se transformă în desişuri, arbuşti unde sunt hectoparaziţi, 30 (specii n.red.) de ţânţari, şapte specii de tabanide şi 16 specii de căpuşe. Cât timp se păşunează permanent, nu apar aceste cuiburi de hectoparaziţi şi de vectori pentru anumite boli", a subliniat cercetătorul Ştefan Răileanu.

El a precizat că în momentul de faţă nu există niciun studiu dedicat special cailor aflaţi în libertate în Deltă.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Potrivit cercetătorului, scandalul cailor aflaţi în libertate în Deltă nu ar fi apărut dacă în urmă cu aproape o lună filiala tulceană a Colegiului medicilor-veterinari nu ar fi fost desfiinţată.

"Ieşirile de cai din Deltă erau mai bine gestionate pe vremea Colegiului medicilor veterinari, dar lipsa acestui sprijin a creat aceste situaţii. (...) Colegiul medicilor-veterinari venea la consultaţii cu Direcţia Sanitar-Veterinară şi nimeni nu îndrăznea să facă un pas greşit. Acum, e mai uşor", a mai spus Răileanu. El a adăugat că a contestat la nivel naţional decizia de desfiinţare a filialei teritoriale a Colegiului medicilor-veterinari.

Ştefan Răileanu a afirmat că, pe piaţa din România, preţul unui kilogram de carne de cal crescut în Deltă este de circa 3,5 euro şi că acesta se dublează cel puţin în momentul procesării pentru salam.

"Dacă e prelucrată, carnea ajunge la 10 euro pe kilogram. Am studiat acest lanţ pentru a-mi linişti curiozitatea, dar şi pentru a mă ajuta să înţeleg de unde dragostea nebună a măcelarilor pentru cai. Am înţeles că de fapt la mijloc sunt bani, şi nu sunt puţini. (...) Unele ţări cu tradiţie în consumul acestei cărni apreciază foarte mult caii crescuţi în sălbăticie, pentru că nu au gust de medicamente sau de substanţe chimice, iar carnea practic nu are nicio remanenţă, este sănătate curată", a precizat Răileanu.

Potrivit acestuia, un cal semi-sălbatic din Deltă poate ajunge, în baza normativului actual, în proprietatea unei persoane în minimum şapte zile.

"Drumul e măturat, dar durează minim şapte zile, pentru că la Galaţi sau la Bucureşti există imprimantă de timbre speciale pentru fişele de identitate ale animalelor. Dar ca să prinzi cai sălbatici îţi trebuie meseriaşi desăvârşiţi care să ştie cum să-i hăituiască, cum să-i obosească, cum să-i bage în ţarcuri, să-i călăuzească pe gabare. Deci, nu e greu de făcut o anchetă, dacă e să se facă", a menţionat Răileanu.

Ştefan Răileanu este şeful Departamentului zoonoze din cadrul Institutului Naţional Delta Dunării, are un club de echitaţie la marginea oraşului Tulcea, a fost vicepreşedinte al filialei teritoriale a Colegiului medicilor-veterinari şi a fost unul dintre cei care au apărat drepturile cailor din Letea transportaţi ilegal la un abator în urmă cu 11 ani.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

Organizaţia neguvernamentală SOS Caii Deltei a publicat luni, 12 decembrie, pe reţelele sociale o scrisoare deschisă în care semnala transporturile ilegale de animale fără stăpân din Deltă. Ulterior, Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din Tulcea a anunţat că 61 de animale se află la un crescător de animale din satul Mihail Kogălniceanu care a fost sancţionat cu amendă de 6.000 de lei. Potrivit comunicatului, 31 de animale aparţineau unui crescător din satul Dunavăţu de Jos, iar 17 erau microcipate.

Potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Tulcea, de la începutul lunii noiembrie până luni, 12 decembrie,în judeţ s-au aplicat cinci amenzi în valoare de 21.000 de lei, pentru transporturi de animale fără documente. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Lãzãroiu)