O monedă de aur, ce cântăreşte 9,4 grame, aflată în colecţia Muzeului Brukenthal din Sibiu, a fost adusă în atenţia publicului după ce cercetători britanici au ajuns la concluzia, în urma unor investigaţii, că aceasta nu ar fi falsă şi ar putea dovedi existenţa unui împărat roman, pe nume Sponsian, pe teritoriul Daciei.

Managerul interimar al muzeului sibian, Alexandru Chituţă, a invitat vineri specialiştii din toată lumea să cerceteze dacă moneda este adevărată sau falsă şi, până la urmă, spune el, ''să elucideze cazul dacă Sponsian este un mit sau chiar a existat şi este un personaj istoric''.

"Pentru Muzeul Naţional Brukenthal, orice cercetare a unei piese sau a unei colecţii este un lucru extraordinar. Aşadar, eu nu pot decât să salut iniţiativa profesorului Paul Pearson de la University College London (Anglia) şi University of Glasgow (Scoţia), cât şi colegii de la Hunterian Museum din Glasgow (Scoţia) pentru faptul că au venit, au cercetat o piesă pe care Muzeul Naţional Brukenthal o deţine, care este expusă în Muzeul de Istorie, o piesă care a aparţinut colecţionarului Brukenthal şi, iată, aduce câteva idei, trasează câteva nu neapărat concluzii, dar câteva ipoteze. Cred că nu este rolul meu de a vedea dacă moneda este falsă sau adevărată, însă cred că specialiştii din întreaga lume pot să dovedească lucrul acesta. Până atunci, moneda de aur care a aparţinut baronului Brukenthal este expusă. Aşteptăm pe toţi vizitatorii să o vadă şi, mai mult decât atât, îi aşteptăm pe toţi specialiştii să vină să cerceteze şi până la urmă să elucideze cazul, dacă Sponsian este un mit sau chiar a existat şi este un personaj istoric", a declarat Chituţă.

Foto: (c) Isabela Paulescu / AGERPRES

Managerul interimar al Muzeului Naţional Brukenthal consideră descoperirea cercetătorilor britanici, publicată prima dată de jurnaliştii de la BBC, "o chestiune extraordinară de marketing''.

''Muzeul Naţional Brukenthal este din nou pe paginile marilor trusturi de presă, agenţii de presă, televiziuni din întreaga lume, Muzeul Naţional Brukenthal este un muzeu care apare alături de celelalte muzee din Europa care au această monedă. Sunt patru monede în întreaga lume, una este la noi. Dacă este fals, este o bucurie pentru noi să fim un muzeu din Europa care are o piesă care a dezvoltat un mit; dacă este adevărată, este o bucurie pentru noi să fim unicul muzeu din Europa de Est care are o piesă care dovedeşte faptul că a existat un Sponsianus", a arătat el.

Sursa foto: Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal/Facebook

În toată lumea există doar patru monede cu chipul lui Sponsian: cea mai mică din cele patru este în România, la Muzeul de Istorie din Sibiu, alta este în Scoţia, la Hunterian Museum din Glasgow, iar două se află în Austria, una în Viena, alta într-o mănăstire de lângă Viena, precizează şefa Muzeului de Istorie - Casa Altemberger, Raluca Maria Teodorescu, profesor de Istorie la Universitatea "Lucian Blaga".

Povestea monedelor începe în anul 1713, în Transilvania, unde au fost descoperite, într-un mic tezaur. Nu se ştie cu exactitate unde în Transilvania au fost găsite monedele. Cele patru monede au ajuns din Transilvania, la Viena, în capitala Austriei. La Viena, baronul Brukenthal, fost guvernator al Transilvaniei, a cumpărat una dintre cele patru monede şi a adus-o înapoi în Ardeal, la Sibiu, şi a adăugat-o colecţiei sale de aproape 17.000 de monede, care se află şi azi în muzeul care îi poartă numele. La fel ca guvernatorul Transilvaniei, şi dr. William Hunter a cumpărat o monedă din cele patru de la Viena şi a dus-o în Marea Britanie, unde poate fi văzută şi în prezent la The Hunterian Museum.

Foto: (c) Isabela Paulescu / AGERPRES

"Este cu siguranţă o descoperire atât de interesantă, cât şi controversată. În colecţia Muzeului Naţional Brukenthal, această piesă este înregistrată cu numărul de inventar 780 ca şi fals, aparţinând unui Sponsian cu semn de întrebare. Istoricul piesei este unul interesant, care ar putea atrage atenţia turiştilor şi specialiştilor în acelaşi timp, în sensul că se pare că în 1713 a fost descoperit un lot de monede, undeva în Transilvania, nu se ştie exact unde, care a ajuns câţiva ani mai târziu la Viena. De la Viena, piesele au fost cumpărate de diverşi colecţionari din întreaga Europă şi au ajuns în colecţii atât publice, cât şi private, cum sunt colecţiile Brukenthal, în cazul nostru având această piesă, sau colecţia Hunterian Museum, bazată pe toată colecţia în sine, care a fost strânsă de William Hunter în aceeaşi perioadă în care baronul Brukenthal a trăit, respectiv în 1783", a declarat Raluca Maria Teodorescu.

Ea a arătat că moneda de la Sibiu a fost studiată de cercetătorii britanici cu microscopul, dar şi prin alte metode.

"Noi am primit cu bucurie dorinţa colegilor noştri de la Hunterian Museum, care au dorit să cerceteze piesa împreună cu profesorul Paul Pearson, i-am primit aici la muzeu, le-am pus la dispoziţie piesa pe care au studiat-o atât cu microscopul, cât şi cu nişte analize specifice geologice (...) şi am fost informaţi că urmează să fie publicat un articol ştiinţific vizavi de această descoperire. În principiu, ceea ce doreau ei era să confirme că starea de conservare a pieselor - a celor de la Hunterian Museum şi de la Muzeul Naţional Brukenthal - este similară şi că ar aparţine aceluiaşi lot de monede descoperite în 1713, lucru confirmat", a explicat Raluca Maria Teodorescu.

Potrivit acesteia, în comunitatea academică, atât europeană, cât şi românească, concluzia profesorului britanic Paul Pearson încă nu este acceptată.

Foto: (c) Isabela Paulescu / AGERPRES

"De aici, mai departe rămâne la latitudinea istoricilor şi specialiştilor în domeniul numismaticii să pună cap la cap informaţiile şi să ajungă la concluzia că piesa este adevărată sau falsă. Momentan, ceea ce pot spune este că, în comunitatea academică, atât europeană, cât şi românească, această concluzie a domnului profesor Pearson încă nu este acceptată şi dorinţa noastră este ca cercetători din întreaga Europă să îşi spună punctul de vedere şi să vină să valorifice această piesă, care este deosebită atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi din punct de vedere al promovării. Din punctul nostru de vedere, toată această situaţie este o pură speculaţie, o ipoteză de lucru, într-o fază de cercetare, deci nu putem sub nicio formă să confirmăm că acest Sponsianus a fost un împărat roman. Nu este inclus în niciun studiu istoric serios. Până în momentul de faţă, comunitatea academică nu l-a acceptat ca fiind un personaj real. Este considerat un mit în continuare, dar pentru Muzeul Naţional Brukenthal este interesant faptul că este singurul muzeu din România şi una dintre cele patru instituţii la nivel european care are o piesă de asemenea raritate în colecţiile sale", a menţionat Raluca Maria Teodorescu.

La muzeul din Sibiu, această monedă este aşezată separat de celelalte, într-o vitrină, într-un chenar de hârtie, pusă pe un volum de numismatică ce a aparţinut lui Samuel von Brukenthal. Inedit este faptul că Brukenthal nu doar a colecţionat moneda, dar a şi studiat-o personal.

"Ceea ce este cu adevărat inedit este faptul că la momentul în care s-a făcut inventarul colecţiei Brukenthal această piesă a fost găsită într-un volum de numismatică deschis exact în zona unde se detalia legenda acestei monede, deci putem spune că Samuel von Brukenthal a studiat-o. A fost una dintre ultimele monede care a fost studiată de Samuel von Brukenthal înainte de moartea sa. Aşadar, vă invităm să o vedeţi. Este într-o stare de conservare foarte bună şi spune o poveste interesantă", a concluzionat Raluca Maria Teodorescu.

Sursa foto: Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal/Facebook

Moneda de la Sibiu înfăţişează un bărbat, care pare să poarte pe cap o diademă. Dacă acest bărbat de pe monedă a existat sau nu, dacă el a avut şi calitatea de împărat sau nu în Dacia, este încă un mister, care nu a fost elucidat pe deplin de cercetătorii din Marea Britanie, potrivit şefei Secţiei Muzeului de Istorie.

"Este reprezentat un personaj, dar atât grafia în latină, cât şi caracteristica redării acestui personaj sunt total neconforme monedelor romane autentice. Este o monedă care a fost considerată încă din secolul 19 ca fiind un fals modern grosolan. Despre acest presupus împărat nu se ştie nimic, în sensul că nu are în nicio sursă istorică, indiferent că este ea mai veche sau mai nouă. Singura menţionare a unui nume 'Sponsianus' se pare că este într-o inscripţie care a fost descoperită la Roma, pe care a descoperit-o acelaşi profesor Pearson în cercetările sale. În rest, ca şi nume, ca şi informaţie istorică totul este complet inedit. Este o legendă", a mai spus ea.

Potrivit acesteia, numele "Sponsian" apare în toată lumea în numai cinci locuri: pe cele patru monede şi pe inscripţia de la Roma (Italia).

Sursa foto: Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal/Facebook

Dacia se ştie că a fost un avanpost al Imperiului Roman. Cercetătorii britanici spun că urmele de zgârieturi vizibile la microscop pe monedă demonstrează că aceasta era în circulaţie în urmă cu 2.000 de ani.

"Ceea ce am găsit este un împărat. El a fost un personaj considerat fals, nerecunoscut de experţi. Însă noi credem că el a fost real şi că a avut un rol în istorie", a declarat, pentru BBC, profesorul Paul Pearson de la University College din Londra.

Cele patru monede au fost studiate cu ajutorul unui microscop puternic, iar oamenii de ştiinţă au confirmat în jurnalul PLOS 1 existenţa zgârieturilor şi faptul că acestea păreau să fi fost produse în timp ce monedele fuseseră ţinute laolaltă în punguţa pentru bani.

Foto: (c) Isabela Paulescu / AGERPRES

De asemenea, în urma unei analize chimice s-a constatat că monedele stătuseră îngropate în pământ timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, curator în cadrul Departamentului de numismatică al aceluiaşi muzeu, care a colaborat cu Pearson la acest proiect.

Cercetătorii trebuie să răspundă acum la întrebarea: cine a fost Sponsian? Oamenii de ştiinţă cred că acesta a fost un comandant militar nevoit să se autoproclame împărat al celei mai îndepărtate şi greu de apărat provincii a Imperiului Roman - Dacia.

Studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost izolată de restul Imperiului Roman în jurul anului 260 e.n. Erau vremuri marcate de pandemie şi război civil, iar imperiul se fragmenta, notează BBC.

Înconjurat de duşmani şi izolat de Roma, Sponsian şi-ar fi asumat comanda supremă în timpul unei perioade de haos şi război civil, protejând armata şi populaţia civilă a Daciei până la restabilirea ordinii şi plecarea romanilor din provincie, între 271 şi 275 e.n., potrivit lui Jesper Ericsson. "În interpretarea noastră, el a fost responsabil de menţinerea controlului asupra armatei şi a populaţiei civile pentru că erau înconjuraţi şi complet izolaţi", a spus cercetătorul. "Pentru a crea o economie funcţională în provincie, au decis să-şi bată propriile monede", a adăugat Ericsson.

Foto: (c) Isabela Paulescu / AGERPRES

Această teorie ar explica de ce monedele nu seamănă cu cele de la Roma. "Este posibil ca ei să nu fi ştiut cine era de fapt împăratul, deoarece era un război civil", potrivit lui Pearson. Dar, în absenţa unei puteri reale de la Roma, aveau nevoie de un comandant militar suprem. El a preluat comanda într-o perioadă în care era nevoie de ea", a adăugat specialistul.

Deocamdată, moneda misterioasă, unică nu doar în România, dar şi în Europa de Est, îşi aşteaptă vizitatorii alături de alte exponate interesante la Muzeul din Sibiu. AGERPRES/(A - autor: Isabela Paulescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)