Sistemul financiar din România a fost contributor la rezolvarea şi trecerea mai rapidă peste problemele generate de COVID, a declarat, vineri, Florian Neagu, director adjunct în cadrul Direcţiei Stabilitate Financiară a Băncii Naţionale a României (BNR).

"Avem un război la la graniţa Uniunii Europene, care influenţează semnificativ comportamentul tuturor. Avem o criză energetică, avem creşteri importante ale preţurilor care, de asemenea, pun presiune şi pe creşterea economică şi este normal în acest context de probleme suprapuse să ne întrebăm cum se poziţionează băncile din România, dacă pot face faţă acestor probleme şi dacă pot să-şi continue funcţia de a finanţa atât sectorul real, cât şi sectorul guvernamental. Pentru a ne da seama cât de pregătit este sectorul bancar acum pentru a face faţă noilor crize, cred că primul pas este să vedem cum a reacţionat la criza anterioară, la criza COVID, dacă a fost mai bine pregătit faţă de criza din 2008, iar în prezent avem suficiente informaţii pentru a trage o concluzie şi părerea noastră, poziţia noastră este că sistemul financiar din România a fost parte a soluţiei, a fost contributor la rezolvarea şi trecerea mai rapidă peste problemele generate de COVID", a spus Florian Neagu, la cea de-a treia ediţie a evenimentului Banking Forum, organizat de Financial Intelligence.

El a afirmat că o vulnerabilitate importantă pe care România o avea înainte, respectiv ponderea foarte mare a finanţării în valută, s-a diminuat considerabil. De asemenea, o altă vulnerabilitate, respectiv dependenţa de finanţare de pe pieţele externe, nu numai că s-a redus, dar a fost înlocuită cu economisirea de la intern şi raportul dintre credite şi depozite, care, de la nivel supraunitar destul de ridicat, în prezent este subunitar.

În opinia sa, această gestionare mulţumitoare a crizei COVID s-a realizat în contextul în care a fost un volum dublu de active financiare de gestionat faţă de acum mai bine de un deceniu.

Activitatea de creditare a sectorului bancar românesc a fost considerabilă, a spus reprezentantul BNR. Potrivit acestuia, România are un sector bancar capitalizat adecvat, cu capitalizare şi lichiditate suficiente pentru a continua finanţarea economiei, inclusiv în condiţiile de incertitudine ridicată. Rata creditelor neperformante este indicatorul care a stat mult pe roşu pe tabloul de bord realizat de Autoritatea Bancară Europeană. Acesta a coborât la portocaliu şi acum este pentru prima oară în zona verde.

De asemenea, Neagu a precizat că în şedinţa de joi a Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială a fost luată decizia de a majora amortizorul anticiclic de capital de la 0,5% la 1%, cu implementare în următoarele 12 luni, aceasta fiind o procedură standard la la nivel european.

"Decizia de ieri a fost de a majora rezervele pe care le construim în bănci pentru a le putea elibera, dacă evoluţiile nefavorabile se manifestă. Al doilea instrument: ne uităm la băncile cele mai importante din ţară, aşa-numitele bănci de importanţă sistemică, pe care le protejăm suplimentar faţă de restul băncilor, solicitându-le să ţină nişte rezerve macroprudenţiale de capital exact pentru acest risc sistemic. Avem 9 bănci de importanţă sistemică în România. Cea mai mare este Transilvania şi are şi cel mai ridicat amortizor suplimentar de capital, 2%, şi urmează Unicredit, BRD, BCR cu 1,5%, Raiffeisen, cu 1%, şi celelalte 4 bănci cu 0,5%. S-a rulat metodologia de identificare a băncilor de importanţă sistemică tot pentru şedinţa de de ieri. Decizia oficială se va implementa peste o lună. Din nou, e procedură europeană. Dar nu mă aştept la modificări nici în ceea ce priveşte lista celor mai importante bănci din România şi nici în ceea ce priveşte cerinţele de capital", a susţinut oficialul băncii centrale.

El vorbit şi despre decizia Comitetul European pentru Riscul Sistemic de a emite un avertisment în septembrie.

"Şi închei cu un ton ceva mai pesimist, în ideea că avem la nivel european în special un nivel în creştere a riscurilor şi, pentru prima oară, Comitetul European pentru Riscul Sistemic a emis un avertisment în septembrie. Pentru prima oară l-a emis pentru toate autorităţile din Europa, spunând să se pregătească pentru scenarii de risc sever. Şi mesajul principal este că autorităţile competente sunt încurajate să folosească şi instrumente microprudenţiale şi instrumente macroprudenţiale pentru a pregăti sistemul financiar", a subliniat Florian Neagu.

AGERPRES este partener media al evenimentului organizat vineri de Financia Intelligence. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* Dăianu: România ar putea încheia 2022 cu un deficit bugetar mai mic de 6%

* Carmen Moraru (MIPE): Pentru actuala perioadă de programare mai avem de atras 8 miliarde de euro

* Nanu (Ministerul Finanţelor): Avem un nivel al buffer-ului foarte ridicat; finanţarea, implementată în proporţie de 80%