Preşedinţii comisiilor de politică externă, de apărare şi securitate din Parlamentele statelor membre ale UE au semnat recent o declaraţie comună prin care fac apel către Federaţia Rusă să oprească imediat şi necondiţionat agresiunea militară în Ucraina, solicitând, în acelaşi timp, conducerii Uniunii Europene sancţiuni politice, economice şi financiare asupra Rusiei, a informat miercuri, în conferinţă de presă, deputata UDMR Biró Rozália.

În calitate de preşedinte al Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Biro Rozalia a participat, în perioada 24 - 25 februarie, la Conferinţa interparlamentară privind Politica Externă şi de Securitate Comună şi Politica de Securitate şi Apărare Comună (PESC/PSAC), ce a avut loc la Paris.

"Având în vedere situaţia actuală, am elaborat o declaraţie comună prin care, în primul rând, condamnăm ferm agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei, exprimăm solidaritate faţă de autorităţile legitime ale Ucrainei şi faţă de poporul ucrainean. Facem apel către Federaţia Rusă de a opri imediat şi necondiţionat agresiunea militară. Facem solicitare către Parlamentele statelor membre să organizeze şi să folosească toate mijloacele diplomaţiei sau dimensiunii parlamentare pentru detensionarea situaţiei şi facem solicitare către Uniunea Europeană de a impune sancţiuni politice, economice şi financiare asupra Federaţiei Ruse menite să oprească intenţia acesteia de continua războiul", a declarat Biro Rozalia.

Potrivit acesteia, lucrările Conferinţei interparlamentare PESC/PSAC s-au bazat pe actuala situaţie internaţională şi pe patru priorităţi ale preşedinţiei franceze a Consiliului UE.

În domeniul prioritar "O Europă suverană", s-a discutat despre adoptarea Busolei strategice, în 21 martie de către Consiliul European, acea Carte albă a apărării UE, care încă nu a mai fost elaborată şi care se concretizează prin armonizarea tuturor domeniilor şi activităţilor, planurilor de acţiune privind apărarea şi securitatea europeană.

Al doilea domeniu prioritar al preşedinţiei franceze vizează o Uniune Europeană socio-economică, "un nou model european de creştere, care are la bază un model de producţie şi este solidară".

"Concluzia noastră a fost aceea că UE trebuie să producă, să dezvoltăm tot ce înseamnă producţie, să inoveze şi să îşi apere propriul model social. În cadrul acestui capitol, domeniul digital joacă un rol esenţial. Alte priorităţi sunt combaterea dumping-ului social, crearea de locuri de muncă mai bine plătite şi adoptarea directivei privind salariul minim la nivel european, până în luna iunie, în mandatul francez," a precizat Biro Rozalia.

Al treilea domeniu prioritar, Europa umanistă, se referă la obiective ambiţioase privind Conferinţa pentru Viitorul Europei, care se va încheia în mai 2022, la un an de la debut, urmând să fie realizat documentul final cu propunerile venite din partea cetăţenilor UE şi puse în practică de forurile de conducere ale UE pentru dezvoltarea Europei unite.

Al patrulea domeniu prioritar abordat a fost cel cultural, în cadrul căruia se prevede înfiinţarea unei Academii europene, în primul semestru al anului curent, care să reunească intelectuali din diferite discipline, din toate statele UE şi care să aducă claritate asupra aspectelor de etică, în conexiune cu libertăţile din cadrul UE, plasând astfel istoria şi cultura europeană printre priorităţile Uniunii Europene.

Delegaţia română a subliniat la această conferinţă, a precizat Biro Rozalia, nevoia de "eficientizare a proceselor şi iniţiativelor aflate sub egida politicii comune de apărare, securitate şi politică externă, o focusare mai mare asupra vecinătăţii estice şi a Mării Negre, nevoia de parteneriate viabile între UE şi NATO şi de un dialog de securitate şi apărare mai eficient între UE şi SUA." AGERPRES/(A-autor: Eugenia Paşca, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea )