Leonardo Badea (BNR): Importanţa şi modul de funcţionare a sistemului SWIFT în tranzacţiile economice internaţionale
Swift nu este sub nicio formă un sistem de plăţi sau de decontare de fonduri băneşti şi nu contribuie direct la gestionarea fluxurilor efective de bani, ci facilitează un schimb de mesaje text între instituţiile financiare care conţin explicaţii şi informaţii, afirmă Leonardo Badea, vicepreşedintele Băncii Naţionale a României, într-un material de opinie.
"Deşi este un sistem despre care foarte multă lume a auzit, în special cei care realizează plăţi în străinătate prin transfer bancar în cont, pentru mulţi rolul specific pe care el îl are în cadrul operaţiunilor de transfer de fonduri este mai puţin înţeles. De la bun început trebuie subliniat foarte clar că SWIFT nu este sub nicio formă un sistem de plăţi sau de decontare de fonduri băneşti şi nu contribuie direct la gestionarea fluxurilor efective de bani. El facilitează însă un schimb de mesaje text între instituţiile financiare care conţin explicaţii şi informaţii (aşadar nu fonduri băneşti) cu privire la operaţiunile realizate de acestea în numele şi pe contul clienţilor. Adesea sistemul SWIFT este comparat cu sistemele de poştă electronică sau mesagerie electronică din viaţa de zi cu zi, doar că este adaptat nevoilor şi cerinţelor de siguranţă şi operabilitate ale instituţiilor bancare", spune Leonardo Badea.
El menţionează că SWIFT S.C Belgia (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este o societate comercială, de tip cooperativă, înfiinţată în 1973, ai cărei acţionari sunt instituţiile financiare care decid să utilizeze serviciile sale. Societatea deţine o reţea proprietară (SWIFTNet), utilizată în prezent de peste 11.000 de instituţii financiar-bancare şi companii din 200 de jurisdicţii, prin intermediul căreia se transmit zilnic cca. 42 de milioane de mesaje financiare. Pentru a putea comunica între ele în mod securizat, toate instituţiile financiar-bancare trebuie ca, anterior, să încheie pe bază bilaterală o relaţie de corespondent (relaţie de business). Ulterior, acestea îşi transmit reciproc, prin intermediul reţelei SWIFTNet o serie de mesaje specifice (chei RMA - Relationship Management Aplication), care asigură securitatea schimbului de mesaje financiare dintre ele.
Potrivit oficialului BNR, societatea a apărut ca o necesitate de a adresa o serie de nevoi ale industriei, generate de creşterea volumului de tranzacţii, de cerinţele de reducere a costurilor şi a timpului de finalizare a acestora, de creştere a siguranţei, precum şi ca efect al avansului tehnologiilor de comunicaţii: înlocuirea telexului şi faxului pentru transmiterea informaţiilor financiare între participanţi; introducerea unor standarde în ceea ce priveşte modul de întocmire a mesajelor financiare aferente diverselor operaţiunii specifice (ex. operaţiuni valutare, depozite plasate/atrase, tranzacţii cu titluri de valoare, acreditive, ordine de plată, confirmări ale operaţiunilor desfăşurate etc.), astfel încât orice participant să poată interpreta de o manieră sigură şi fără echivoc mesajul; introducerea unor standarde în ceea ce priveşte asigurarea securităţii la nivelul fiecărei instituţii financiare şi la nivelul întregii reţele a SWIFTNet.
Prin intermediul reţelei sale, SWIFT asigură o serie de servicii specifice (standardizate) care sunt furnizate către instituţiile financiar bancare şi companii, acestea fiind utilizate în interiorul unui mediu sigur, neutru, asigurându-se transferul mesajelor financiare, în mod continuu, iar odată mesajele transmise către contrapartidă, acestea nu mai pot fi contestate de către instituţia ordonatoare.
Leonardo Badea oferă un exemplu mult simplificat pentru a înţelege mai bine modul în care funcţionează reţeaua de mesagerie financiară SWIFT, ar putea fi cel în care un client al unei bănci dintr-o anumită ţară doreşte să transfere bani către un partener comercial al său dintr-o altă ţară, cu cont deschis la o altă bancă. Între cele două bănci diferite din ţări diferite are loc un schimb de mesaje text prin intermediul SWIFT cu informaţiile necesare privind suma şi datele de identificare bancară ale plătitorului şi ale beneficiarului precum şi confirmările privind recepţionarea şi decodarea corectă a conţinutului de informaţii cuprins în mesaje, respectiv confirmarea de către fiecare dintre cele două bănci de finalizare a operaţiunii şi a modificării soldurilor conturilor celor doi clienţi (deducerea sumei respective de bani din soldul contului plătitorului şi adăugarea ei la soldul contului beneficiarului).
El menţionează că acest exemplu arată foarte clar că SWIFT nu efectuează de fapt plăţi. În înlănţuirea de acţiuni şi activităţi din exemplul de mai sus nu apare nicăieri ceva referitor la fluxuri de fonduri băneşti între cele două bănci, totul se referă la schimburi de mesaje text.
"Aşadar, înţelegem acum foarte clar că SWIFT transmite/recepţionează doar mesaje despre plăţi. Aceasta este o distincţie esenţială şi ne arată că blocarea unui participant de la SWIFT blochează pur şi simplu posibilitatea ca acesta să primească rapid mesaje despre plăţi. Desigur, fluxurile băneşti efective au loc, dar nu prin intermediul sistemului de mesagerie financiară SWIFT, ci prin cel al sistemelor de plăţi şi de decontare. În exemplul de mai sus, fiind vorba de un transfer între doi clienţi bancari cu conturi în ţări diferite, cele două bănci vor realiza o decontare (în timp real sau la finalul zilei) pe valoarea brută sau netă, în funcţie de ansamblul tranzacţiilor dintre clienţii lor pe parcursul acelei zile. Dacă vorbim de două bănci europene, e posibil ca sistemul de plăţi utilizat să fie Target 2 (un sistem de plată deţinut şi operat de Eurosistem, principala platformă europeană pentru procesarea plăţilor de mare valoare, folosită atât de băncile centrale, cât şi de băncile comerciale pentru a procesa plăţi în euro în timp real). Dacă cei doi clienţi bancari ar fi avut conturile la bănci din aceeaşi ţară, atunci poate că, în unele situaţii specifice, nu ar fi fost necesară utilizarea sistemului SWIFT, ci operaţiunile necesare între cele două bănci s-ar fi realizat prin intermediul infrastructurii de plăţi şi decontare existente la nivel naţional, deşi este important de menţionat că SWIFT asigură servicii de mesagerie atât pentru bănci corespondente (plăţi transfrontaliere în valute străine), cât şi pentru sisteme de plăţi şi sisteme de decontare a instrumentelor financiare naţionale sau internaţionale", susţine oficialul BNR.
Deoarece reţeaua SWIFTNet nu este o reţea de plăţi, ci este o reţea care asigură doar transmiterea/recepţionarea mesajelor financiare, Leonardo Badea susţine că societatea care deţine această reţea, respectiv SWIFT SC Belgia, nu este reglementată aşa cum este o bancă, întrucât nu deţine depozite. Totodată, SWIFT nu reprezintă şi nu este reglementată ca infrastructură de plăţi, ci este un furnizor terţ de servicii (Third Party Provider). Cu toate acestea, fiind vorba despre mesaje despre plăţi, compania este supravegheată de Banca Naţională a Belgiei şi de reprezentanţi ai Sistemului Rezervelor Federale din SUA, Banca Angliei, Banca Centrală Europeană, Banca Japoniei şi alte câteva bănci centrale mari emitente de monedă internaţională de rezervă.
"Având în vedere detaliile de mai sus privind rolul SWIFT, se pune firesc întrebarea de ce accesul unei bănci la acest sistem este atât de important. Răspunsul vine din înţelegerea faptului că transferurile de fonduri băneşti (în cazul nostru la nivel internaţional) nu se pot efectua fără schimbul de informaţii între bănci privind elementele amintite mai sus care ajută la identificarea exactă a plătitorului, a beneficiarului, a conturilor acestora, a sumei efective, a valutei aferente tranzacţiei şi a altor informaţii relevante. Aşadar, schimbul de informaţii asociate unei plăţi este indisolubil legat de transferul efectiv de fonduri, astfel că, din perspectiva mecanismelor de funcţionare ale sistemelor financiare moderne o plată nu poate fi practic realizată dacă una dintre cele două componente nu este funcţională. Nici măcar o plată realizată cu cardul emis de o bancă dintr-o anumită ţară către un comerciant care are contul bancar într-o altă ţară nu ar putea fi realizată în cazul în care oricare dintre cele două bănci nu ar putea accesa SWIFT. Sisteme similare alternative există, însă anvergura reţelelor acestora de bănci şi companii conectate este semnificativ mai redusă, de aici şi gradul mult mai mic de interconectare şi operabilitate. Toate aceste argumente ne arată importanţa acestui sistem într-o lume în care viteza de circulaţie a informaţiei şi securizarea acesteia sunt cerinţe esenţiale aflate la baza tranzacţiilor economice internaţionale. Nu în ultimul rând globalizarea schimburilor internaţionale a determinat creşterea anvergurii şi complexităţii fluxurilor băneşti care au la bază servicii de mesagerie financiară securizată iar dimensiunea reţelei de participanţi este esenţială", explică Badea. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Citeşte şi:
VIDEO LIVE UPDATE A opta zi a invaziei: Noi bombardamente ruse înaintea unei noi runde de negocieri
VIDEO LIVE UPDATE Ziua a şaptea a invaziei: Lupte grele în oraşele Harkov şi Herson
LIVE UPDATE Ofensiva rusă în Ucraina continuă
VIDEO LIVE UPDATE Negocieri ruso-ucrainene la frontiera cu Belarus
LIVE UPDATE Ofensiva rusă împotriva capitalei ucrainene Kiev continuă
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANSVSA: Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant
Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin - un fragment de metal, a anunțat, joi, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre un lot
Nazare: Evoluțiile din execuția bugetară actuală ne vor susține argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală
Discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluțiile din execuția bugetară actuală vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală, a scris, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Pîslaru: Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an
Banii europeni atrași în ultimul an (10 iunie 2025-10 iunie 2026) au totalizat 10 miliarde de euro, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026). Este un record absolut pe
Petrescu (ASF): Dinamica de creștere a sistemului de pensii private, o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung
Dinamica de creștere a sistemului de pensii private din România, din primul trimestru al acestui an, trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii p
Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, informează Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026,
Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei.
Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema
Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026
România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavi
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.
În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)
Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis,
Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în
CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și int
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Femi
ARB: Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor bănci e o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului
Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor instituții bancare reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului român, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), care solicită, în același timp, publicarea motivării și a probelor care au stat la baza hotărârii. Consiliul Concu