Swift nu este sub nicio formă un sistem de plăţi sau de decontare de fonduri băneşti şi nu contribuie direct la gestionarea fluxurilor efective de bani, ci facilitează un schimb de mesaje text între instituţiile financiare care conţin explicaţii şi informaţii, afirmă Leonardo Badea, vicepreşedintele Băncii Naţionale a României, într-un material de opinie.

"Deşi este un sistem despre care foarte multă lume a auzit, în special cei care realizează plăţi în străinătate prin transfer bancar în cont, pentru mulţi rolul specific pe care el îl are în cadrul operaţiunilor de transfer de fonduri este mai puţin înţeles. De la bun început trebuie subliniat foarte clar că SWIFT nu este sub nicio formă un sistem de plăţi sau de decontare de fonduri băneşti şi nu contribuie direct la gestionarea fluxurilor efective de bani. El facilitează însă un schimb de mesaje text între instituţiile financiare care conţin explicaţii şi informaţii (aşadar nu fonduri băneşti) cu privire la operaţiunile realizate de acestea în numele şi pe contul clienţilor. Adesea sistemul SWIFT este comparat cu sistemele de poştă electronică sau mesagerie electronică din viaţa de zi cu zi, doar că este adaptat nevoilor şi cerinţelor de siguranţă şi operabilitate ale instituţiilor bancare", spune Leonardo Badea.

El menţionează că SWIFT S.C Belgia (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication) este o societate comercială, de tip cooperativă, înfiinţată în 1973, ai cărei acţionari sunt instituţiile financiare care decid să utilizeze serviciile sale. Societatea deţine o reţea proprietară (SWIFTNet), utilizată în prezent de peste 11.000 de instituţii financiar-bancare şi companii din 200 de jurisdicţii, prin intermediul căreia se transmit zilnic cca. 42 de milioane de mesaje financiare. Pentru a putea comunica între ele în mod securizat, toate instituţiile financiar-bancare trebuie ca, anterior, să încheie pe bază bilaterală o relaţie de corespondent (relaţie de business). Ulterior, acestea îşi transmit reciproc, prin intermediul reţelei SWIFTNet o serie de mesaje specifice (chei RMA - Relationship Management Aplication), care asigură securitatea schimbului de mesaje financiare dintre ele.

Potrivit oficialului BNR, societatea a apărut ca o necesitate de a adresa o serie de nevoi ale industriei, generate de creşterea volumului de tranzacţii, de cerinţele de reducere a costurilor şi a timpului de finalizare a acestora, de creştere a siguranţei, precum şi ca efect al avansului tehnologiilor de comunicaţii: înlocuirea telexului şi faxului pentru transmiterea informaţiilor financiare între participanţi; introducerea unor standarde în ceea ce priveşte modul de întocmire a mesajelor financiare aferente diverselor operaţiunii specifice (ex. operaţiuni valutare, depozite plasate/atrase, tranzacţii cu titluri de valoare, acreditive, ordine de plată, confirmări ale operaţiunilor desfăşurate etc.), astfel încât orice participant să poată interpreta de o manieră sigură şi fără echivoc mesajul; introducerea unor standarde în ceea ce priveşte asigurarea securităţii la nivelul fiecărei instituţii financiare şi la nivelul întregii reţele a SWIFTNet.

Prin intermediul reţelei sale, SWIFT asigură o serie de servicii specifice (standardizate) care sunt furnizate către instituţiile financiar bancare şi companii, acestea fiind utilizate în interiorul unui mediu sigur, neutru, asigurându-se transferul mesajelor financiare, în mod continuu, iar odată mesajele transmise către contrapartidă, acestea nu mai pot fi contestate de către instituţia ordonatoare.

Leonardo Badea oferă un exemplu mult simplificat pentru a înţelege mai bine modul în care funcţionează reţeaua de mesagerie financiară SWIFT, ar putea fi cel în care un client al unei bănci dintr-o anumită ţară doreşte să transfere bani către un partener comercial al său dintr-o altă ţară, cu cont deschis la o altă bancă. Între cele două bănci diferite din ţări diferite are loc un schimb de mesaje text prin intermediul SWIFT cu informaţiile necesare privind suma şi datele de identificare bancară ale plătitorului şi ale beneficiarului precum şi confirmările privind recepţionarea şi decodarea corectă a conţinutului de informaţii cuprins în mesaje, respectiv confirmarea de către fiecare dintre cele două bănci de finalizare a operaţiunii şi a modificării soldurilor conturilor celor doi clienţi (deducerea sumei respective de bani din soldul contului plătitorului şi adăugarea ei la soldul contului beneficiarului).

El menţionează că acest exemplu arată foarte clar că SWIFT nu efectuează de fapt plăţi. În înlănţuirea de acţiuni şi activităţi din exemplul de mai sus nu apare nicăieri ceva referitor la fluxuri de fonduri băneşti între cele două bănci, totul se referă la schimburi de mesaje text.

"Aşadar, înţelegem acum foarte clar că SWIFT transmite/recepţionează doar mesaje despre plăţi. Aceasta este o distincţie esenţială şi ne arată că blocarea unui participant de la SWIFT blochează pur şi simplu posibilitatea ca acesta să primească rapid mesaje despre plăţi. Desigur, fluxurile băneşti efective au loc, dar nu prin intermediul sistemului de mesagerie financiară SWIFT, ci prin cel al sistemelor de plăţi şi de decontare. În exemplul de mai sus, fiind vorba de un transfer între doi clienţi bancari cu conturi în ţări diferite, cele două bănci vor realiza o decontare (în timp real sau la finalul zilei) pe valoarea brută sau netă, în funcţie de ansamblul tranzacţiilor dintre clienţii lor pe parcursul acelei zile. Dacă vorbim de două bănci europene, e posibil ca sistemul de plăţi utilizat să fie Target 2 (un sistem de plată deţinut şi operat de Eurosistem, principala platformă europeană pentru procesarea plăţilor de mare valoare, folosită atât de băncile centrale, cât şi de băncile comerciale pentru a procesa plăţi în euro în timp real). Dacă cei doi clienţi bancari ar fi avut conturile la bănci din aceeaşi ţară, atunci poate că, în unele situaţii specifice, nu ar fi fost necesară utilizarea sistemului SWIFT, ci operaţiunile necesare între cele două bănci s-ar fi realizat prin intermediul infrastructurii de plăţi şi decontare existente la nivel naţional, deşi este important de menţionat că SWIFT asigură servicii de mesagerie atât pentru bănci corespondente (plăţi transfrontaliere în valute străine), cât şi pentru sisteme de plăţi şi sisteme de decontare a instrumentelor financiare naţionale sau internaţionale", susţine oficialul BNR.

Deoarece reţeaua SWIFTNet nu este o reţea de plăţi, ci este o reţea care asigură doar transmiterea/recepţionarea mesajelor financiare, Leonardo Badea susţine că societatea care deţine această reţea, respectiv SWIFT SC Belgia, nu este reglementată aşa cum este o bancă, întrucât nu deţine depozite. Totodată, SWIFT nu reprezintă şi nu este reglementată ca infrastructură de plăţi, ci este un furnizor terţ de servicii (Third Party Provider). Cu toate acestea, fiind vorba despre mesaje despre plăţi, compania este supravegheată de Banca Naţională a Belgiei şi de reprezentanţi ai Sistemului Rezervelor Federale din SUA, Banca Angliei, Banca Centrală Europeană, Banca Japoniei şi alte câteva bănci centrale mari emitente de monedă internaţională de rezervă.

"Având în vedere detaliile de mai sus privind rolul SWIFT, se pune firesc întrebarea de ce accesul unei bănci la acest sistem este atât de important. Răspunsul vine din înţelegerea faptului că transferurile de fonduri băneşti (în cazul nostru la nivel internaţional) nu se pot efectua fără schimbul de informaţii între bănci privind elementele amintite mai sus care ajută la identificarea exactă a plătitorului, a beneficiarului, a conturilor acestora, a sumei efective, a valutei aferente tranzacţiei şi a altor informaţii relevante. Aşadar, schimbul de informaţii asociate unei plăţi este indisolubil legat de transferul efectiv de fonduri, astfel că, din perspectiva mecanismelor de funcţionare ale sistemelor financiare moderne o plată nu poate fi practic realizată dacă una dintre cele două componente nu este funcţională. Nici măcar o plată realizată cu cardul emis de o bancă dintr-o anumită ţară către un comerciant care are contul bancar într-o altă ţară nu ar putea fi realizată în cazul în care oricare dintre cele două bănci nu ar putea accesa SWIFT. Sisteme similare alternative există, însă anvergura reţelelor acestora de bănci şi companii conectate este semnificativ mai redusă, de aici şi gradul mult mai mic de interconectare şi operabilitate. Toate aceste argumente ne arată importanţa acestui sistem într-o lume în care viteza de circulaţie a informaţiei şi securizarea acesteia sunt cerinţe esenţiale aflate la baza tranzacţiilor economice internaţionale. Nu în ultimul rând globalizarea schimburilor internaţionale a determinat creşterea anvergurii şi complexităţii fluxurilor băneşti care au la bază servicii de mesagerie financiară securizată iar dimensiunea reţelei de participanţi este esenţială", explică Badea. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citeşte şi: 

VIDEO LIVE UPDATE A opta zi a invaziei: Noi bombardamente ruse înaintea unei noi runde de negocieri

VIDEO LIVE UPDATE Ziua a şaptea a invaziei: Lupte grele în oraşele Harkov şi Herson

LIVE UPDATE Ofensiva rusă în Ucraina continuă

VIDEO LIVE UPDATE Negocieri ruso-ucrainene la frontiera cu Belarus

LIVE UPDATE Ofensiva rusă împotriva capitalei ucrainene Kiev continuă

VIDEO LIVE UPDATE A patra zi de la începutul invaziei ruseşti: Ucraina menţine poziţiile militare în timp ce sosesc mai multe ajutoare occidentale

VIDEO LIVE UPDATE Forţele ruse au lansat atacuri coordonate cu rachete asupra mai multor oraşe ucrainene, inclusiv Kiev

VIDEO LIVE UPDATE: Lupte la Kiev, primele unităţi ale armatei ruse au intrat în capitala ucraineană; Ucraina vrea pace

VIDEO LIVE UPDATE Operaţiune militară în Ucraina, anunţată de Vladimir Putin. În România, CSAT şi un task-force pentru gestionarea situaţiei, la nivelul Guvernului