Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru.

'România trebuie să facă o ajustare fiscală, pentru că am pornit de la un deficit bugetar uriaș. Ca să faci ajustarea fiscală trebuie să iei niște măsuri. O parte din măsuri s-au luat deja anul trecut, a fost un cumul de măsuri care a dus la o reducere a deficitului bugetar, dar finanțatorii internaționali care ne asigură finanțarea pentru deficitul bugetar și pentru rostogolirea datoriei publice, plus agențiile de rating, plus instituțiile internaționale, cum ar fi Comisia Europeană, așteaptă de la noi continuarea acestui parcurs de consolidare fiscală, care necesită un angajament politic ferm. Adică de ce ai nevoie de un guvern stabil? Pentru a putea implementa niște măsuri care să ducă, în primul rând, ca prioritate imediată, la absorbția banilor din PNRR. Doar știm că mai avem foarte puțin timp și avem de aprobat niște măsuri care să conducă la atingerea miletones-urilor, a acelor jaloane pe care le avem de atins pentru a putea lua cât se poate de mult din acei bani. De asemenea, pentru bugetul pe anul următor, ai nevoie de niște măsuri care să reducă deficitul bugetar de la șase și ceva la sută din PIB, cât o să fie anul acesta, la ținta pe care ne-am asumat-o și să-l ducem la 3% în anii următori. Pentru astfel de măsuri, pentru astfel de decizii, ai nevoie de un guvern care să aibă puteri depline și care să aibă și susținere în Parlament', a spus Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.

În plus, a adăugat el, toată lumea 'se uită la politică' și pentru că urmează evaluările agențiilor de rating, care trebuie să decidă dacă redau României perspectiva stabilă sau o trimit în junk.

'De aceea toată lumea se uită la politică, din motivele pe care le-am spus, legate de angajamentul pentru consolidarea fiscală, care este cheie în menținerea ratingului, spre exemplu. Pentru că o să vină agențiile de rating în perioada următoare - să nu uităm că urmează actualizări ale evaluărilor lor în perioada următoare, pentru că am avut o perioadă de timp destul de lungă în care perspectiva ratingului a fost redusă de la stabilă la negativă și trebuie luată o decizie. Adică mențin perspectiva la negativă - aceta nu e un scenariu care mai poate continua, ci trebuie luată o decizie: fie revii cu perspectiva la stabilă, care ar fi scenariul pozitiv, sau avem o reducere de rating. Dar dacă nu ai o stabilitate politică care să-ți dea o perspectivă cu privire la ce urmează în termen de consolidare fiscală sau, mai grav, pentru că vedem zilele acestea deja propuneri de măsuri, în discuțiile acestea legate de formarea guvernului, vedem propuneri de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli... Un astfel de semnal este extrem, dar extrem de negativ. Cea mai mare greșeală pe care am face-o în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale', a explicat economistul.

Întrebat cât de mare este riscul ca România să fie retrogradată, Ionuț Dumitru a răspuns: 'Păi riscul e mare dacă dăm acest semnal că facem pași înapoi în termen de consolidare fiscală, adică dacă nu avem, spre exemplu, un guvern care să fie ancorat în această consolidare fiscală'.

'Dacă criza politică se prelungește foarte mult și nu ai măsurile necesare pentru a absorbi bani europeni, pentru a pregăti bugetul pe 2027 și pe anii următori atunci evident că riscurile de a avea o reducere de rating cresc', a adăugat acesta.

El a atenționat că România dă dovadă de neseriozitate dacă la mai puțin de un an după ce a luat niște măsuri de consolidare fiscală vine cu altele 'în contrasens'.

'România a implementat un pachet foarte amplu de consolidare fiscală anul trecut - începutul anului acesta, care a redus deficitul de la 9 - 10% din PIB la 6%. Nu am încheiat acest parcurs, 6% din PIB este încă un deficit uriaș după orice standard. Să vii în momentul de față cu propuneri care alimentează și niște așteptări nerealiste că poți reduce taxele - apropo, după ce le-ai crescut, adică noi am crescut TVA-ul anul trecut ca să facem acest efort de consolidare fiscală, să ne reducem deficitele, și la un an de zile, niciun an de zile, noi discutăm de reducere de TVA. Dăm o dovadă de neseriozitate în primul rând și este o măsură care vine în contrasens cu ceea ce trebuie să facem. Astfel de semnale cu siguranță dau un semnal negativ agenților de rating', este de părere economistul șef al Raiffeisen Bank.

Ionuț Dumitru a participat, joi, la Conferința Anuală a AAFBR 2026, un eveniment de tradiție și de referință pentru comunitatea financiar-bancară și economică din România.

Aflat la cea de-a XVIII-a ediție, evenimentul organizat de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a avut ca tema 'Reconfigurarea modelului de creștere economică al României în context european și global'.

Conferința și-a propus să abordeze două teme esențiale, pentru care au fost alocate paneluri dedicate: modelul de creștere al României: între constrângeri macroeconomice și necesitatea recalibrării structurale; sectoarele strategice și competitivitatea economică: cum transformăm potențialul în creștere reală. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu, editor online: Irina Giurgiu)