România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Valentin Jakubowicz.

'Ca de fiecare dată când asistăm la o criză politică, mediul economic se gripează și se sperie. Ce se întâmplă în momentul de față? Din punct de vedere economic, avem un risc mai mare pentru țară, avem dobânzi mai mari și un cost mai mare al capitalului. Din perspectiva mediului privat, aceștia pun pe hold tot ce înseamnă investiții. Nu numai că asistăm la înghețarea angajărilor, ci vedem și disponibilizări. Dacă ne uităm, astăzi, o foarte mare multinațională a anunțat încă peste 400 de disponibilizări. Deci, iată că și multinaționalele încep să facă economii la costuri și, nu în ultimul rând, investițiile pe care ar trebui să le facă companiile private autohtone sunt puse pe hold, pentru că această incertitudine politică cu care, da, suntem să zicem obișnuiți, trenează de mult mai mult timp și în momentul de față, din punctul meu de vedere, este cumva adâncită. Și, având în vedere presiunea și termenul de 31 august, unde trebuie să mai cheltuim sau să atragem încă 9 miliarde de euro, întrebarea va rămâne câți bani vom pierde, pentru că, din punctul meu de vedere, aproape cu siguranță vom pierde cel puțin 5 miliarde din acești bani. Din punctul meu de vedere, cred că nu vom reuși să atragem mai mult de jumătate din acești 9 miliarde decât poate printr-o minune dumnezeiască, cu un termen prelungit sau cu o excepție, așa cum suntem de fiecare dată obișnuiți ca România să primească derogări peste derogări și excepții peste excepții', a spus Jakubowicz, în marja unei conferințe de specialitate.

În ceea ce privește o potențială criză economică, președintele AAFBR consideră că situația este diferită de cea din 2008 și poate fi evitată, dar ține doar de decidenții politici care, poate, 'se vor trezi în al 13-lea ceas'

'Situația este destul de diferită față de 2008, însă, din perspectiva crizei financiare sau a recesiunii, da, suntem destul de aproape. Această creștere, dacă am putea să-i spunem, de 0,1 - 0,2, cum este prognoza pentru anul 2026, este în acea marjă de eroare. Dacă vom închide anul cu o stagnare, să zicem că va fi bine. Dar, din punctul meu de vedere, contextul politic care nu era bugetat și această criză a guvernului, cred că va fi destul de greu să ne menținem în această țintă. Cred că va fi o scădere economică și probabil la finalul anului... totul va ține de ceea ce se va întâmpla în trimestrul 3, pe perioada de vară și cum vom intra în toamnă. În perioada de vară lumea este cumva mai relaxată. Să sperăm că va accelera puțin consumul. O să vedem o anulare a efectului majorării TVA-ului de anul trecut și poate ar veni cu un impact pozitiv în economie. Însă, totul ține și de politic și de cum închidem proiectul cu PNRR. Deci, suntem aproape de scenariul crizei din 2008. Suntem destul de aproape, dar nu cred că nu poate fi evitată această problemă. Ține doar de noi, de decidenții politici, care poate în al 13-lea ceas se vor trezi, iar noi, ca și mediu privat, vom reuși să trecem încă o dată peste această provocare', a susținut acesta.

Joi, a avut loc Conferința Anuală a AAFBR 2026, un eveniment de tradiție și de referință pentru comunitatea financiar-bancară și economică din România.

Aflat la cea de-a XVIII-a ediție, evenimentul organizat de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a avut ca tema 'Reconfigurarea modelului de creștere economică al României în context european și global'.

Conferința și-a propus să abordeze două teme esențiale, pentru care au fost alocate paneluri dedicate: modelul de creștere al României: între constrângeri macroeconomice și necesitatea recalibrării structurale; sectoarele strategice și competitivitatea economică: cum transformăm potențialul în creștere reală. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)