Parlamentul European (PE) a convocat o sesiune plenară extraordinară pentru 1 martie 2022, dedicată agresiunii Federaţiei Ruse în Ucraina. Eurodeputaţii vor dezbate cu preşedintele Consiliului UE, Charles Michel, cu preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, şi cu şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, invadarea Ucrainei de către Rusia şi vor vota o rezoluţie în acest sens, informează site-ul PE, https://www.europarl.europa.eu/.

Conform ordinii de zi a şedinţei din 1 martie, sesiunea începe cu propuneri de rezoluţie privind atacul Rusiei asupra Ucrainei şi continuă cu o dezbatere pe aceeaşi temă, Comisia şi Consiliul făcând declaraţii în acest sens. Urmează votul final pe o rezoluţie privind Ucraina. Dezbaterea va avea loc între orele 12.30 şi 14.30 (13.30 şi 15.30 ora României), iar rezultatele votului final asupra rezoluţiei sunt aşteptate la ora locală 16.45 (17.45, ora României).

Într-o declaraţie din 24 februarie 2022, Conferinţa preşedinţilor a PE (organ politic din Parlamentul European care asigură coordonarea lucrărilor celor 44 de delegaţii permanente) a condamnat în termenii cei mai fermi atacul Rusiei asupra Ucrainei. "Ucraina este o naţiune independentă şi suverană, iar integritatea sa teritorială nu este negociabilă. Invazia este nejustificată şi ilegală. Aceasta reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii europene şi regionale, precum şi la adresa ordinii mondiale bazate pe norme. Atacul vizează modelul nostru de societate democratică. Nu poate rămâne fără răspuns", se arată în declaraţie.

În cadrul Consiliului European extraordinar din 24 februarie 2022, preşedinta PE, Roberta Metsola, a precizat că UE recunoaşte perspectiva europeană a Ucrainei. "Avem deja un acord de asociere şi un acord de liber schimb şi o cooperare foarte strânsă cu Ucraina în multe domenii, inclusiv în ceea ce priveşte securitatea energetică. Această relaţie trebuie să continue", a spus Metsola.

"Înţelegem cu toţii că ameninţarea depăşeşte planul imediat şi că există implicaţii reale pentru securitatea noastră energetică. Nu putem ignora faptul că avem state membre care depind total de gazul rusesc. Trebuie să ne diversificăm soluţiile energetice şi să investim masiv în Europa şi în surse regenerabile", a mai adăugat preşedinta PE în cadrul Consiliului European din 24 februarie.

De asemenea, PE a condamnat, la 22 februarie 2022, şi recunoaşterea de către Rusia a regiunilor separatiste din Ucraina, Doneţk şi Lugansk, calificând gestul Rusiei drept o "serioasă violare a dreptului internaţional", scrie site-ul PE.

Parlamentul European a mai adoptat recent o rezoluţie pe tema crizei din Ucraina, la 16 decembrie 2021, prin care a condamnat concentrarea de forţe armate ruse în apropiere de Ucraina şi a propus ca sancţiunile împotriva Rusiei să vizeze excluderea ţării din sistemul de plată SWIFT.

În Rezoluţia din decembrie 2021, Parlamentul a îndemnat, de asemenea, Rusia şi separatiştii sprijiniţi de Rusia din estul Ucrainei să adere la acordurile de încetare a focului, solicitând să se implice în mod constructiv în aşa-numitul format Normandia (care reuneşte reprezentanţi ai Germaniei, Rusiei, Ucrainei şi Franţei) şi să pună în aplicare obligaţiile acordurilor de la Minsk şi ale Convenţiei ONU privind dreptul mării, conform https://www.europarl.europa.eu/.

Nu în ultimul rând, încă din 25 februarie 2022, Uniunea Europeană a anunţat mai multe sancţiuni individuale sau economice la adresa Rusiei, conform https://www.consilium.europa.eu/.

***
La 28 februarie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că a semnat o cerere oficială de aderare a ţării sale la Uniunea Europeană, cerând UE să permită aderarea imediată a Ucrainei printr-o procedură specială.

"Aderarea este o cerere exprimată de mult timp de Ucraina. Însă există diferite opinii şi sensibilităţi în cadrul UE despre extindere. Ucraina va transmite o cerere oficială, Comisia Europeană va trebui să dea un aviz oficial, iar apoi se va pronunţa Consiliul", a explicat, la 28 februarie, preşedintele Consiliului European, Charles Michel. El a spus că a fost informat de intenţia Ucrainei de a trimite o cerere oficială de aderare.

Tot la 28 februarie, preşedinţii din opt state din centrul şi estul Europei (Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonia, Republica Slovacă şi Republica Slovenia) au cerut ţărilor membre UE să acorde imediat Ucrainei statutul de ţară candidată şi să deschidă negocierile de aderare, conform relatării Reuters.

La rândul său, preşedintele român Klaus Iohannis a afirmat, la 1 martie 2022, că România sprijină ''pe deplin'' integrarea Ucrainei, dar şi a Republicii Moldova şi a Georgiei în Uniunea Europeană. "România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum şi a Republicii Moldova şi Georgiei în Uniunea Europeană. Locul acestor parteneri ai UE este în familia europeană, iar România va face tot posibilul pentru ca acest lucru să devină realitate", a scris Iohannis, pe Twitter.

***
Războiul ruso-ucrainean a început la 24 februarie 2022, când Federaţia Rusă a lansat o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei - terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Criza din Ucraina s-a accentuat în martie 2021, când Rusia a concentrat trupe ruseşti în apropierea graniţelor Ucrainei, şi a escaladat la sfârşitul anului 2021 şi începutul lui 2022, când NATO nu a fost de acord cu cererea Kremlinului de a da garanţii privind neaderarea viitoare a Ucrainei la alianţa nord-atlantică şi că va renunţa la orice activitate militară în Europa de Est şi Ucraina. Situaţia a explodat odată cu recunoaşterea de către Rusia, la 22 februarie 2022, a republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk.

La 24 februarie 2022, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o operaţiune militară în Ucraina, pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării. În perioada 24-28 februarie, armata rusă a invadat mai multe oraşe din Ucraina, inclusiv capitala Kiev. Trupele ucrainene, în frunte cu preşedintele Zelensky, opun o rezistenţă puternică. Tot în intervalul 24-28 februarie 2022, organizaţiile internaţionale (UE, ONU, Consiliul Europei etc) au condamnat agresiunea Rusiei şi au impus sancţiuni la adresa acestui stat. La 25 februarie, NATO a decis, în cadrul unei reuniuni extraordinare, desfăşurarea de elemente ale forţei sale de reacţie rapidă pentru prima dată în contextul apărării colective. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Gabriela Badea)