La 31 decembrie 1956 era înfiinţată Televiziunea Română, cu un timp de emisie, la acea vreme, de 21 ore/lună, folosind un emiţător de 22 KW, standard D. Primele emisiuni (alb-negru) au fost transmise în direct cu prilejul Revelionului din 31 decembrie 1956, potrivit site-ului www.tvr.ro.

În 1955, un colectiv de specialişti din cadrul Laboratorului Central de Telecomunicaţii, sub conducerea profesorului Alexandru Spătaru, a realizat echipamentele necesare cu care s-au realizat primele emisii experimentale de televiziune din România. Staţia era amplasată la sediul Laboratorului din Calea Dudeşti nr. 101.

Primele transmisiuni ale Televiziunii Romane (placă fotografică).

Foto: (c)  AGERPRES

Pentru reuşita acestor programe, Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor a importat din Republica Democrată Germană câteva zeci de televizoare. În 1956 s-au importat din URSS echipamentele necesare realizării şi difuzării unor programe de televiziune în condiţii profesionale. Centrul era modest: un studio pentru transmis filme, precum şi un car de reportaj, amplasate în Floreasca, pe strada Moliere. Pentru difuzarea emisiunilor exista un emiţător de 22 kW, amplasat la Casa Scânteii, legat de studiouri printr-un cablu coaxial. Pentru recepţia programelor de televiziune s-au importat din URSS şi s-au pus în vânzare televizoare "Temp 2".

'Expo TVR60', expoziţie organizată cu ocazia celebrării a şase decenii de la prima transmisie, creată ca o 'călătorie în timp' interactivă prin istoria TVR, organizată la sediul TVR din Capitală.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Postul funcţiona în cadrul Radioteleviziunii Române, conduse de un comitet numit de Consiliul de Miniştri. Televiziunea avea în jur de 150 de angajaţi şi un singur car de reportaj, primit de la ruşi, după cum îşi aminteşte Ilie Băbeanu (76 de ani), citat de site-ul Televiziunii Române, care a trăit începuturile televiziunii, ca tehnician.

 Echipa de filmare a Televiziunii Române (placă fotografică).

Foto: (c) AGERPRES

Timp de câţiva ani, emisiunile erau doar în direct. În 1959, după trei ani de la înfiinţare, Televiziunea avea 1.000 de abonaţi şi emitea 13 ore pe zi (8.00 - 23.00, cu două ore de pauză după prânz).

Aparatură expusă în cadrul 'Expo TVR60', expoziţie organizată cu ocazia celebrării a şase decenii de la prima transmisie, creată ca o 'călătorie în timp' interactivă prin istoria TVR, la sediul TVR din Capitală.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

În 1965, programul TV se putea recepţiona pe 40% din teritoriul ţării, prin intermediul releelor. Televiziunea avea 500.000 de abonaţi.

În anul 1968, a început să funcţioneze un telecentru nou, cu şase studiouri. Televiziunea avea 700 de angajaţi şi emitea 3.000 de ore pe an. Tot atunci a început să emită al doilea program al Televiziunii.

'Expo TVR60', expoziţie organizată cu ocazia celebrării a şase decenii de la prima transmisie, creată ca o 'călătorie în timp' interactivă prin istoria TVR, organizată la sediul TVR din Capitală.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Televiziunea se mută, în anul 1970, în noul sediu, de pe Calea Dorobanţilor, construit după modelul BBC. Programele se puteau recepţiona pe 83% din teritoriul ţării. Televiziunea avea 1,5 milioane de abonaţi.

În 1985 începe transmisiunea color zilnică, dar programul de emisie se reduce la două ore pe zi.

În 1989, Televiziunea Română a fost singura televiziune din lume care a transmis în direct o schimbare de regim politic.

După evenimentele din 1989, Televiziunea Română a devenit membru al Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (EBU) în 1993. Un an mai târziu, a fost adoptată de către Parlament Legea nr. 41/1994, prin care s-a înfiinţat Societatea Română de Televiziune.

În 1997, începe producţia digitală, iar în 2008 se lansează canalul experimental TVR HD.

În 2011, TVR lansează aplicaţii mobile pentru conţinut video şi dă startul unui proiect de platformă online (biblioteca video). Peste un an, TVR îşi reface site-ul de internet şi lansează platforma TVR+, un portal de tip replay cu cele mai importante emisiuni şi înregistrări din arhivă.

La data de 1 decembrie 2013, s-a lansat TVR Moldova, care este canalul Societăţii Române de Televiziune pentru Republica Moldova.

În 2014, au fost lansate aplicaţiile www.tvrplus.ro, prin intermediul cărora orice emisiune sau producţie a Televiziunii Române putea fi vizionată, în direct sau înregistrată, pe ecranul tabletei sau al telefonului mobil.

În anul 2016, emisia digitală terestră acoperă întreg teritoriul României şi Republicii Moldova. În acelaşi an, Studioul 4 se modernizează. Producţiile TV se transmit sau înregistrează în format 16:9. Tot în 2016, pentru prima dată în istoria televiziunilor din România, o competiţie majoră se vede în direct, simultan, pe patru canale. Astfel, pe TVR 1, TVR 2, TVR 3 şi TVR HD au fost transmisiuni diferite de la Jocurile Olimpice Rio 2016. Într-o singură zi, telespectatorii au putut vedea peste 60 de ore de transmisiuni în direct de la Rio 2016.

În 2017, sursa preponderenta de finanţare a TVR devine alocaţia bugetară, conform unei hotărâri a Parlamentului României. TVR achită datoriile istorice, notează site-ul televiziunii.

În 2018, Studioul 4 al TVR a căpătat numele "Cristian Ţopescu" - în semn de omagiu adus marelui jurnalist sportiv şi comentator de radio şi de televiziune. În acelaşi an, TVR obţine de la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) licenţe pentru emisia HD a canalelor TVR 1 şi TVR 2.

De asemenea, există studiourile "Tudor Vornicu" (fostul Studio 1) - după numele fostului ziarist, realizator şi manager al TVR, "Iosif Sava" (fostul Studio 2) - după numele celebrului muzicolog, publicist, scriitor, om de radio şi de televiziune; "Alexandru Bocăneţ" (fostul Studio 3) - în memoria regizorului de teatru, film şi televiziune, conform site-ului http://media.tvrinfo.ro/.

În prezent, Televiziunea Română are statut de serviciu public autonom de interes naţional şi emite pe cinci canale: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Internaţional şi TVR Moldova. TVR acoperă cele mai importante ştiri la nivel naţional, prin cele cinci studiouri teritoriale: Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara, Târgu-Mureş.

Din 3 noiembrie 2019, canalele TVR 1 şi TVR 2 ale Televiziunii Române emit integral în format High Definition (HD).

TVR îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului, în conformitate cu Legea nr. 41/1994. Preşedintele Consiliului de Administraţie este numit de către Parlament, pe o perioada de patru ani. Consiliul de Administraţie al TVR cuprinde 13 persoane, desemnate prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Dan Cristian Turturică a fost validat de Parlamentul României, în octombrie 2021, în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune.

De-a lungul timpului, mai multe emisiuni au făcut şi fac istorie la TVR: "Gala Lunilor", "Surprize, Surprize", "Robingo", "Teleenciclopedia", "Iartă-mă", "Şcoala vedetelor", "Tonomatul DP2", "Stele de 5 stele", "Ceaiul de la ora 5", "Piersic Show", "Viaţa satului", "Destine ca-n filme", "D'ale lu' Mitică", transmisiunile concursului Eurovision şi altele.

Andreea Marin,  prezentatoare de televiziune; moderatoarea emisiunii "Surprize, surprize" la TVR 1.

Foto: (c)  ADRIAN MARTALOGU/ AGERPRES FOTO/ARHIVA

Printre vedetele TVR merită amintite: Iuliana Tudor, Andreea Marin, Mitică Popescu, Tudor Furdui, Iuliana Marciuc, Cosmin Cernat, Alexandra Velniciuc, Horia Moculescu, Dan Manoliu, Eveline Păuna, Cristina Şoloc, Eda Marcus, Bogdan Ghiţulescu, Marian Olaianos, Marina Almăşan, Maria Buză, Marius Rizea, Nicolae Botgros, Raluca Moianu, Margareta Pâslaru, Marina Voica, Dan Spătaru, Alexandru Stark, Sanda Ţăranu, Cristiana Botta, Lia Mărăscu, Carmen Movileanu, Delia Budeanu, Cornelius Roşiianu, Mircea Radu, Fuego etc. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)