Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a declarat joi că asupra pandemiei de acum a avut un impact important criza economică din anii 2010-2011, când reducerea salariilor din sistemul sanitar cu 25% a dus la plecarea a sute de specialişti în străinătate.

"Pandemia asta poate să fie o şcoală deja. Ce am văzut timp de 2 ani, pentru că am tras foarte multe concluzii, trebuie să folosim pentru viitor. (...) Sistemele sanitare nu au fost gândite ca sisteme reziliente, au fost gândite ca afaceri, concepţii de venituri, pierderi etc, care, atunci când te confrunţi cu un dezastru de lungă durată, automat acest sistem începe să aibă probleme. (...) Noi am identificat o problemă după criza economică din 2010 - 2011. În timpul acelei crize am făcut nişte greşeli mari care au dus la pierderi foarte mari de personal către alte ţări, reducerea salariilor peste noapte cu 25% fără să discutăm cu medicii tineri care aveau credite, fără să vedem care este situaţia reală a lor şi cum putem să îi sprijinim. (...) În mod normal, sectorul sanitar trebuia să fie lăsat în pace atunci, să meargă mai departe. Cele mai mari pierderi de personal şi impact le-am avut atunci. (...) Criza de atunci are impactul ei inclusiv astăzi, noi am simţit impactul ei asupra pandemiei de acum", a subliniat Arafat la o dezbatere organizată în sistem de videoconferinţă de Profit Health.forum.

El a adăugat că în domeniul medicinei de urgenţă, România a pierdut atunci sute de specialişti, care sunt acum în Marea Britanie, Belgia, Franţa, Irlanda, Germania.

"Nu am găsit destui anestezişti, medici de urgenţă, destul personal. Multe alte probleme serioase nu funcţionau. O parte dintre probleme aveau origine în abordarea noastră către sistemul sanitar, subfinanţare, şi o abordare care nu considera sistemul sanitar ca un sistem neapărat esenţial, care trebuie protejat, şi pe care l-am băgat în malaxorul rezolvării crizei economice prin reducerea cheltuielilor din sistemul sanitar, care oricum era subfinanţat. Pandemia ne-a învăţat că în cazul unui dezastru de lungă durată, cum este cel prin care trecem, sunt măsuri care uneori trebuie să fie adoptate periodic, care nu sunt cele mai populare măsuri. Am luat decizii, împreună cu Ministerul Sănătăţii, de a reduce activitatea electivă în favoarea pacienţilor COVID, având în vedere presiunea mare care era în spitale în perioada respectivă. Mediatic, acest lucru a fost folosit - că noi am închis spitalele pentru pacienţi. Real, dacă citim hârtiile, medicul putea să decidă oricând ce pacient poate fi amânat, ce pacient poate fi primit în contextul în care se află spitalul respectiv, fără să impacteze bolnavii care nu pot fi amânaţi", a explicat acesta.

Raed Arafat a afirmat că pandemia a fost şi rămâne "o şcoală despre modul în care trebuie să ne organizăm, să devenim mai rezilienţi şi să rezolvăm unele probleme din timp".

"Mai trebuie să învăţăm un lucru - pe o perioadă de dezastru nu merg regulile pentru o perioadă de normalitate. Când ai o situaţie în care eşti copleşit, eşti supraîncărcat, trebuie să te adaptezi, regulile trebuie să se adapteze rapid", a conchis el. AGERPRES/(A - autor: Dana Piciu, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)