Pandemia de coronavirus (COVID-19), care a afectat semnificativ sistemul sanitar global, a avut efecte negative asupra economiei mondiale, Banca Mondială estimând că până la 115 milioane de persoane au fost aruncate în sărăcie extremă în timp ce Fondul Monetar Internaţional prognozează o contracţie de 4,4% a economiei mondiale în acest an.

Pentru stimularea redresării economiei în urma crizei provocate de pandemie, guvernele şi băncile centrale din întreaga lume au adoptat importante măsuri de sprijin fiscal şi monetar.

Un exemplu evident este Uniunea Europeană. În decembrie, liderii statelor Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra bugetului multianual al UE şi fondului de redresare post-COVID-19, ce totalizează 1.800 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Odată adoptat, acest buget îi va permite blocului comunitar să mobilizeze fonduri publice semnificative care să asigure un răspuns continuu al UE la pandemia de coronavirus şi la consecinţele acesteia, să demareze o redresare durabilă şi să protejeze şi să creeze locuri de muncă.

La rândul său, Banca Centrală Europeană a decis la ultima reuniune de politică monetară din acest an să majoreze cu 500 de miliarde de euro Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie, principalul său instrument de combatere a crizei coronavirusului. Potrivit unui comunicat al BCE, anvelopa Programului de Achiziţii Urgente în Pandemie (PEPP) a fost majorată cu 500 de miliarde de euro, până la un total de 1.850 de miliarde de euro. De asemenea, a fost prelungit orizontul de timp pentru achiziţiile nete în cadrul PEPP până la finele lunii martie 2022.

Foto: (c) RONALD WITTEK / EPA

Pandemia a forţat deja UE să relaxeze limitele anterioare privind subvenţiile de stat, concepute să evite competiţia incorectă între state. Cu toate acestea, comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, s-a declarat în repetate rânduri îngrijorată că resursele financiare mari ale Germaniei ar putea crea dezechilibre economice în Europa. Germania, cea mai mare economie europeană, este deja responsabilă pentru aproape jumătate din ajutoarele în valoare de 3.000 de miliarde de euro promise de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Cu toate acestea, la începutul lunii decembrie, parlamentarii germani au aprobat un buget uriaş pentru 2021. Conform acestui proiect, cea mai puternică economie a Europei se angajează să cheltuiască anul viitor aproape 500 de miliarde de euro şi contracteze noi datorii pentru a putea face faţă pandemiei de coronavirus. Bugetul pe 2021 prevede că anul următor Germania va contracta noi împrumuturi în valoare de 179,8 miliarde de euro. La fel ca şi în 2020, a fost suspendată o prevedere constituţională care limitează capacitatea Guvernului federal de a se împrumuta până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut.

Uniunea Europeană a suspendat în martie aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB. După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus. Recent, oficialii de la Bruxelles au promis că regulile bugetare europene vor rămâne suspendate şi în 2021.

În ceea ce priveşte SUA, prima economia mondială, relansarea a fost stimulată de ajutoarele în valoare de peste 3.000 de miliarde de dolari acordate de administraţia de la Washington. Congresul SUA a aprobat luna aceasta un nou pachet de salvare în valoare de aproape 900 miliarde de dolari, care va permite acordarea unor plăţi directe către majoritatea americanilor şi ajutoare de şomaj majorate pentru cei fără un loc de muncă. De asemenea, va fi extins un program de credite pentru micile companii şi vor fi direcţionate fonduri către şcoli, companii aeriene şi vaccinuri. Noul pachet de salvare se adaugă unui gigantic plan de 2.200 miliarde de dolari adoptat în regim de urgenţă la finele lunii martie.

Preşedintele în exerciţiu Donald Trump a semnat în cele din urmă duminică seara, după mai multe zile de amânare, proiectul de lege privind noul plan de relansare economică în valoare de 900 de miliarde de dolari, adoptat anterior de Congresul american. Totodată, Donald Trump a semnat şi legea bugetului guvernului federal, în valoare de 1,4 trilioane de dolari, prin care se evită închiderea serviciilor publice - shutdown.

Foto: (c) Oliver Contreras POOL / EPA

"Ratific această lege pentru restabilirea indemnizaţiilor de şomaj, oprirea evacuării (chiriaşilor), acordarea de asistenţă locatorilor, adăugarea de fonduri suplimentare programului de împrumuturi pentru companii, pentru a permite angajaţilor companiilor aeriene să se întoarcă la muncă şi a oferi fonduri suplimentare substanţiale pentru distribuirea vaccinurilor", informează un comunicat al Casei Albe. În document se precizează că preşedintele Donald Trump a fost de acord să semneze pentru o sumă mai mică decât cea dorită, dar că luni (28 decembrie, n.r.) Camera Reprezentanţilor va vota pentru a creşte ajutorul suplimentar pentru şomaj la 2.000 de dolari, de la 600 cât era prevăzut în proiectul de lege care i-a fost transmis de Congres săptămâna trecută.

Ajutorul de şomaj prevăzut de două programe federale de asistenţă create în martie ca parte a primului plan de susţinere a economiei a expirat sâmbătă la miezul nopţii, lăsând în voia sorţii cel puţin 12 milioane de americani care au beneficiat de aceste ajutoare, potrivit grupului de reflecţie progresist The Century Foundation.

Noul plan de relansare extinde ajutorul federal acordat şomerilor până la jumătatea lunii martie, acordă împrumuturi garantate întreprinderilor, oferă ajutoare în valoare de miliarde de dolari IMM-urilor, industriei de ospitalitate şi restaurantelor, transportului aerian, prelungeşte moratoriul ce interzice evacuarea persoanelor care nu îşi pot plăti chiria, suspendă executarea silită şi oferă fonduri pentru distribuirea vaccinurilor anti-COVID-19.

În Japonia, a treia economie mondială, Guvernul premierului Yoshihide Suga a aprobat la începutul lunii decembrie un buget record pentru anul fiscal 2021, în valoare de 1.030 miliarde de dolari, pentru a accelera redresarea după pandemia de coronavirus (COVID-19). Bugetul pentru perioada martie 2021 - martie 2022 este la un nivel ridicat record pentru al nouălea an consecutiv, în pofida temerilor privind finanţele publice ale Japoniei. Autorităţile de la Tokyo vor să emită noi obligaţiuni în valoare de 43,6 miliarde de yeni pentru a finanţa noul buget, în creştere cu 11 miliarde de yeni faţă de nivelul din acest an, în condiţiile în care nivelul datoriei publice a Japoniei este de două ori mai mare decât mărimea economiei - 5.000 miliarde de dolari - apreciază analiştii.

Foto: (c) Nicolas Datiche POOL / EPA

Tot la începutul lunii decembrie, Japonia a anunţat un nou pachet de stimulare a economiei, în valoare de 708 miliarde de dolari, pentru a accelera redresarea după pandemie, în timp ce sunt majorate investiţiile pentru proiecte de transformarea ecologică şi digitală. Noul pachet va include aproximativ 40.000 miliarde de yeni (384,54 miliarde de dolari) cheltuieli fiscale directe şi iniţiative menite să reducă emisiile de carbon şi să sporească adaptarea tehnologiei digitale, a informat Guvernul nipon. Valoarea combinată a măsurilor de stimulare a economiei din 2020 se ridică la aproximativ 3.000 de miliarde de dolari.

În pofida acestor sume de ordinul miilor de miliarde de dolari, analiştii susţin că este dificil de estimat care sunt pagubele pe termen lung provocate de pandemie asupra societăţilor. Pentru unii experţi, vor trebui să treacă mai mulţi ani pentru a ajunge la o imunitate de masă. Dimpotrivă, alţii mizează pe o revenire la normalitate încă de la mijlocul anului 2021. Pentru alţi experţi, pandemia ar putea favoriza o abordare mai flexibilă în ceea ce priveşte telemunca şi chiar o relocare parţială a lanţurilor de producţie. Alţi sunt însă îngrijoraţi de posibilitatea ca pandemia să aibă consecinţe profunde asupra transportului, turismului şi evenimentelor sportive şi culturale. Dacă pandemia va deveni noua regulă pentru sectorul terţiar, ce se va întâmpla cu piaţa imobiliară din centrul oraşelor? Marile centre urbane se vor depopula, vor pierde locuitori care vor căuta spaţii de locuit în afara oraşelor în dorinţa de a evita mijloacele transport în comun? AGERPRES/ (autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)