Guvernele din zona euro şi Banca Centrală Europeană ar putea avea nevoie să furnizeze mai mult sprijin monetar şi fiscal decât s-a estimat iniţial, din cauza efectelor celui de-al doilea val al al pandemiei de coronavirus (Covid-19), se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional, transmite Reuters.

Deşi răspunsul autorităţilor este impresionant, vor fi mai multe de făcut dacă se vor deteriora şi mai mult condiţiile economice, avertizează FMI.

"Există riscul deteriorării situaţiei la începutul anului viitor, ţinând cont de al doilea val al al pandemiei, vor fi probabil necesare politici fiscale naţionale pentru a furniza sprijin extins mai mult timp decât s-a estimat iniţial", se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.

Şefii de stat şi de guvern din statele UE au convenit, în iulie, asupra emiterii de datorie comună pentru constituirea unui fond de redresare post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 390 de miliarde de euro vor fi accesate de către statele membre ca subvenţii şi 360 de miliarde ca împrumuturi.

FMI apreciază că impactul acestui fond va depinde de nivelul, calitatea şi eficienţa cheltuielilor naţionale, de reformele structurale menite să transforme economiile şi de majorarea investiţiilor în proiecte verzi şi digitale.

La sfârşitul reuniunii de politică monetară de luna trecută, BCE a informat că va dezvălui noi măsuri de stimulare în luna decembrie, iar preşedintele BCE, Christine Lagarde, a dezvăluit că aceste stimulente vor fi compuse în principal din nou achiziţii de obligaţiuni şi împrumuturi ieftine pentru bănci.

FMI a lăudat măsurile de politică monetară adoptate de BCE pentru a contracara efectele crizei dar a avertizat că ar putea fi nevoie de sprijin suplimentar, posibil mai multe împrumuturi ieftine pentru bănci şi alte forme de sprijin a sectorului bancar.

"Extinderea programului de achiziţionare de active va fi prima linie de apărare, dar alte opţiuni - împrumuturi ieftine pentru bănci şi reducerea ratei dobânzii la depozite - ar trebui de asemenea luate în considerare. Chiar o relaxare a politicii monetare ar putea fi necesară pentru a contracara riscurile deflaţioniste şi a sprijini creşterea economică", se arată în raportul instituţiei financiare internaţionale.

Conform datelor Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a menţinut la minus 0,3% în octombrie, comparativ cu luna precedentă, mult sub obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Adrian Dădârlat)