Mii de medici şi asistente au plecat din Spania în ultimul deceniu, nemulţumiţi de măsurile de austeritate în sistemul sanitar, în căutarea unor salarii mai mari în străinătate, transmite Reuters.

O situaţie similară se înregistrează în Italia şi Portugalia, alte două state din sudul Europei care au redus bugetele pentru sănătate ca răspuns la criza financiară şi acum plătesc preţul, pe măsură ce al doilea val al pandemiei pune presiune pe spitalele de pe continent.

Pandemia de coronavirus a lovit în mod deosebit Italia şi Spania, cele două ţări înregistrând 47.217, respectiv 42.039 de decese. Portugalia a scăpat în mare parte în primăvară, însă acum are un număr record de pacienţi infectaţi cu COVID la secţiile de terapie intensivă.

"Coronavirusul a agravat lucrurile pentru că volumul de muncă a crescut semnificativ", spune Carlo Palermo, preşedintele sindicatului medicilor din Italia ANAAO-ASSOMED.

În 2019, Spania avea deja un deficit de peste 4.000 de medici în sistemul public de sănătate, arată un studiu realizat de Universitatea Las Palmas. Această cifră a crescut la aproximativ 7.000 în 2020, însă cifra reală ar putea fi chiar mai mare din cauza pandemiei, susţine Patricia Barber, unul din autorii studiului.

La rândul său, sindicatul CGIL susţine că Italia ar avea nevoie de un număr suplimentar de 15.000 de medici specializaţi.

Guvernele statelor respective încearcă să acopere golurile, însă rezolvarea situaţiei se dovedeşte a fi dificilă.

Italia a decis să îi arunce pe studenţii de la medicină în prima linie a frontului şi încearcă să îi atragă pe medicii pensionaţi să revină în spitale. Recent regiunea Campania din sudul Italiei a demarat o campanie de recrutare pentru 450 de medici, dar a primit doar 165 de solicitanţi.

În Spania, guvernul a permis regiunilor să angajeze în regim temporar aproximativ 10.000 de specialişti în sistemul medical, în special absolvenţi şi profesionişti din afara Uniunii Europene. Însă, chiar dacă spitalele au bugetele necesare pentru a deschide noi secţii de terapie intensivă, ele nu pot găsi suficient personal calificat.

"Nu există suficient personal calificat, iar angajaţii actuali sunt foarte obosiţi", spune directorul spitalului Sant Pau din Barcelona, Xavier Borras.

Însă plângerile directorului de spital nu înseamnă mare lucru pentru Lluis Enseńat, 35 de ani, care în 2017 s-a mutat din Barcelona în Franţa, iar în prezent câştigă un salariu net de 5.500 de euro la un spital din suburbiile Parisului, dublu faţă de cât câştiga în Barcelona.

"Autorităţile nu ar trebui să se plângă pentru că oamenii au plecat după ce le-au fost oferite contracte nesatisfăcătoare", spune Lluis Enseńat.

Banii reprezintă factorul important în decizia multor medici şi asistente de a pleca în străinătate. Anna Dalmau, un doctor de familie în vârstă de 29 de ani din Barcelona, crede că va pleca din ţară anul viitor, deoarece nu crede că se vor îmbunătăţi condiţiile. Anna Dalmau susţine că a primit deja oferte de lucru în sudul Franţei pentru un salariu mai mult decât dublu faţă de cel de 2.000 de euro pe care îl primeşte în prezent.

Chiar şi înainte de pandemie, statele din sudul Europei aveau un deficit de asistente. Într-un raport din 2019, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a dezvăluit că Italia şi Spania aveau 5,8 asistente la 1.000 de locuitori, iar Portugalia 6,7 comparativ cu 12,9 în Germania şi o medie de 8,8 la mia de locuitori în marile state industrializate.

Asociaţia reprezentativă a asistentelor din Madrid estimează că Spania ar avea nevoie de până la 150.000 de asistente pentru a ajunge la media din Uniunea Europeană. În schimb, între 2019 şi 2020 aproximativ 75.000 de asistente din Spania erau înregistrate ca lucrând în nouă ţări din străinătate.

La rândul său, Antonio De Palma, preşedintele asociaţiei Nursing Up, susţine că Italia ar avea nevoie de 60.000 - 65.000 de asistente.

"Raportul optim între asistente şi paturile de spital ar trebui să fie de unu la şase. În Italia am ajuns chiar la un maxim de 1 la 17", spune Antonio De Palma, criticând faptul că autorităţile sanitare locale se bazează foarte mult pe angajaţi part-time, care sunt plătiţi cu doar 16 euro pe oră.

Francesco Staltari, 29 de ani din Calabria, sudul Italiei, a emigrat în Germania în 2014 şi lucrează ca asistent la Hamburg. Salariul ei de bază este de cel puţin 2.000 de euro, la care se adaugă ore suplimentare şi bonusuri pentru orele de noapte. În Italia, salariul mediu al unei asistente este de 1.400 de euro, susţine asociaţia Nursing Up.

"Nu m-aş întoarce niciodată în Italia. Aici ţi se oferă cursuri de pregătire gratuite, iar în Germania eşti foarte respectat, atât social, cât şi în spital", spune Francesco Staltari. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică)