Avocatul Poporului, Renate Weber, a subliniat, miercuri, că posibilitatea constituţională a restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi vizează o perioadă limitată de timp, iar starea de alertă instituită în contextul epidemiei de COVID-19 se "tot" prelungeşte lunar.

"Suntem astăzi în situaţia în care vedem că starea de alertă se tot prelungeşte din lună în lună. Noi nu avem o legislaţie clară să ne spună care este limita maximă. Mă întreb: Dacă pandemia mai durează încă 2 ani jumătate - 3, vom avea stare de alertă o perioadă atât de lungă? Pentru că posibilitatea constituţională a restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi e aceea de a fi pe o perioadă de timp limitată. În momentul în care însă ne ducem cu aceste restrângeri pe durate de timp atât de mari întrebarea se pune dacă nu cumva însăşi esenţa acelui drept este în realitate atinsă", a explicat Weber, la prezentarea Raportului Avocatului Poporului privind respectarea drepturilor omului şi măsurile excepţionale dispuse în perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă (16 martie - 10 septembrie 2020).

Întrebată de jurnalişti cât ar trebui să fie limita, ea a răspuns că acesta este un aspect pe care Parlamentul va trebui să îl decidă.

"Asta ar trebui să fie, în general, în legătură cu orice soluţie - adică legi clare, făcute de Parlament, dezbătute. (...) Votul este al parlamentarilor, dar, până la acel vot, cred că la elaborarea lor ar trebui să fie consultaţi specialişti din diferite domenii, nu doar experţi medicali, ci şi experţi în drept constituţional, experţi în drepturile omului, adică ar trebui să facem politici publice serioase, în aşa fel încât legea, atunci când este dată, să nu fie o lege ad-hoc. Aşa au fost. Dacă vă uitaţi pe Legile 55 şi 136, ele sunt legi pentru această pandemie. Bine, 136 se doreşte un pic mai acoperitoare, dar sunt date acum, imediat. Nu. Ar trebui să facem legislaţie care să dureze perioade lungi de timp şi pe care să o putem folosi în siguranţă", a menţionat Renate Weber.

În opinia sa, numărul de amenzi date în starea de urgenţă este foarte mare (310.000), însă raportat la totalul populaţiei reprezintă un procent infim, ceea ce arată că imensa majoritate a oamenilor au respectat regulile.

"Noi ne-am obişnuit foarte mult în România să punem accentul pe sancţiune, ca şi cum respectarea legii ar fi o chestie aşa la aprecierea fiecăruia şi numai de frica sancţiunii eventual respectăm legea. Nu, asta e greşit. Respectarea legii trebuie să se facă pentru că trebuie să avem încredere că legea e bună, e în folosul nostru şi atunci sancţiunea ar trebui să fie strict o chestiune in extremis. Pe de altă parte, uitaţi-vă şi dumneavoastră (...) la sumele - eu nu ştiu ce s-a colectat la buget sau nu - dar la sumele date în aplicarea acelor sancţiuni. Totuşi se poate justifica în vreun fel faptul că România a avut cel mai mare număr de amenzi? Nu sunt suntem ţara din Europa cu populaţia cea mai numeroasă. 310.000 de amenzi în cuantum de 120 de milioane de euro. Chestia asta chiar nu ne spune că ceva nu e în ordine, la un venit lunar ştiţi şi dumneavoastră cât?", a susţinut Avocatul Poporului.

Weber a adăugat că nu este sigură că exact aceia care nu au respectat legea au fost sancţionaţi. "Agenţii constatatori s-au purtat şi ei cât au înţeles şi cum au înţeles să aplice aceste prevederi. Au dat excesiv, au dat acolo unde nu trebuia. Nu sunt foarte sigură că exact cei care nu respectau legea au fost sancţionaţi, ci mă tem că, aşa cum se întâmplă de foarte multe ori, exact aceia care erau mai amărâţi au fost şi cei care au fost sancţionaţi", a susţinut ea. AGERPRES (A - autor: Iulia Carciog, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)