DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: Inundaţiile din iulie 1975 (partea a doua)
Inundaţiile puternice, care s-au produs în ţara noastră la începutul lunii iulie 1975, au afectat şi Capitala, dar şi judeţul Ilfov. În 4 iulie a fost emis Decretul prezidenţial nr. 145 prin care s-a instituit "stare de necesitate" pe întreg teritoriul României, "pentru prevenirea inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora", potrivit site-ului http://legislatie.just.ro/.
Starea de necesitate putea fi instituită, conform Legii nr.14/28 decembrie 1972, "în interesul apărării ţării, a ordinii publice sau a securităţii statului", în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării, precizează site-ul www.cdep.ro. La articolul 3 al decretului amintit, se prevedea: "Unităţile militare, unităţile Ministerului de Interne, formaţiunile gărzilor patriotice să se considere în stare de alarmă, să acţioneze în conformitate cu ordinele pe care le vor primi şi să participe cu toate capacităţile materiale şi umane de care dispun la asigurarea atât a măsurilor de prevenire şi de apărare a localităţilor împotriva inundaţiilor, cât şi la înlăturarea într-un timp cât mai scurt a urmărilor acestora".
"În vara anului 1975, inundaţiile au lovit din nou România, provocând 49 morţi şi 12 dispăruţi. Au fost inundate 331.000 de hectare şi au fost afectate 33.784 de case. Judeţele Mureş, Buzău, Prahova, Vâlcea, Ilfov şi Argeş au fost cele mai afectate. Timp de două săptămâni, nenorocirea adusă de şuvoaiele apelor a ţinut capul de afiş al presei centrale. În paginile ziarelor, informaţiile despre victime şi pagube materiale au fost cenzurate", scrie site-ul www.academia.edu.
În 6 iulie, ziarul "Scânteia" scria: "Urmărind apele Dâmboviţei în continuă creştere, (...) zeci de mii de locuitori ai Capitalei au construit pe locurile mai joase baraje de apărare. La podurile Hasdeu, Izvor, pe platforma de la Operetă până la magistrala Nord-Sud erau înşiraţi zeci de mii de saci cu nisip şi pământ". În aval de podul Ciurel, apa ameninţa să năvălească spre cartierele de locuinţe, spre căminele studenţeşti de la Regie. "Mii de ostaşi au ridicat, în mai puţin de o oră, un dig înalt de circa trei metri pe o distanţă de aproape un kilometru", scria cotidianul amintit.
Inundaţii în zona Ciurel din Capitală, 4 iulie 1975
Foto: (c) RADU CRISTESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Lucrări de diminuare a efectelor inundaţiilor la stăvilarul Ciurel din Capitală, 4 iulie 1975
Foto (c) RADU CRISTESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În zona canalului de scurgere Argeş-Ciorogârla, unde exista pericolul de revărsare, s-au luat măsuri de dirijare a surplusului de apă în lacurile din nordul Capitalei. În cartierele Ciurel şi Crângaşi au fost evacuate familiile din casele inundate.
Inundaţii în Bucureşti, 6 iulie 1975
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în Bucureşti, 6 iulie 1975
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în Bucureşti, 6 iulie 1975
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Nu doar cartierele aflate în vecinătatea râului Dâmboviţa au fost afectate, ci şi altele, din diferite zone ale Capitalei. Cantitatea mare de apă, care s-a adunat în urma ploilor care au căzut zile la rând, nu a putut fi preluată de canalizarea Bucureştiului, aşa că a inundat curţi, case, subsoluri de blocuri, unităţi industriale.
Cotidianul "România liberă" din 7 iulie informa că autorităţile din Bucureşti şi sectorul Ilfov au hotărât demararea unui proiect de sistematizare a zonei Ciurel, pentru a preîntâmpina în viitor inundarea unor cartiere din această parte a oraşului. Se propunea construirea unui baraj sau a unei salbe de lacuri şi baraje în aval şi amonte de podul Ciurel, "care, la nevoie, să preia surplusul de ape".
Lucrări de prevenire a inundaţiilor în Bucureşti, 6 iulie 1975
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Acelaşi ziar scria că de la întreprinderea de poduri din beton Giurgiu a plecat spre Bucureşti o garnitură specială de tren încărcată cu materiale prefabricate necesare pentru stăvilirea apelor.
Inundaţii în Bucureşti, 9 iulie 1975
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN / Arhiva istorică AGERPRES
La acea vreme, Dâmboviţa arăta cu totul altfel decât arată acum. Atunci era un râu cu maluri de pământ, străjuite de iarbă şi tufişuri, peste care treceau, din loc în loc, poduri. Imaginea de atunci a Dâmboviţei nu era mult diferită de cea descrisă de Constantin Bacalbaşa: "Puţin adâncă, şerpuind într-o albie la nivelul stradei, fără cheiuri, cu poduri de lemn prost întreţinute, alergând în zigzaguri întortocheate" ("Bucureştii de altădată", editura Humanitas, 2014).
Inundaţii în judeţul Ilfov, 6 iulie 1975
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în judeţul Ilfov, 4 iulie 1975
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în judeţul Ilfov, 4 iulie 1975
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în judeţul Ilfov, 4 iulie 1975
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
La zece ani de la inundaţiile din 1975, a început construcţia Lacului Morii - pe cursul Dâmboviţei, format în spatele barajului Ciurel, scopul său fiind protecţia oraşului în caz de inundaţii. Lucrările au început în iulie 1985 iar în august 1986, a fost închis stăvilarul Ciurel, potrivit lucrării "Dâmboviţa, magistrala albastră a Capitalei" (autori Dan Constantin, Adrian Găzdaru, Panait I. Panait, apărută la Întreprinderea Poligrafică "Arta Grafică", 1988). AGERPRES/ (Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ada Vîlceanu)
* Textul documentarului a fost realizat pe baza articolelor din cotidianele "România liberă" (iulie 1975, autori: Ştefan Zidăriţă, Dumitru tabacu, Virgil lazăr, Ion Medoia, Al. Mihai, Marin Neacşu, I. Becheru, I.Cojocaru, M. Ioniţă, I. Butnaru, Ion Pavelescu, Ioana Pătraşcu, Cornelia Simionescu, Th. Macarov, Eugen Sasu, Anton Uncu, Traian Barbălată, Ion Drăgănoiu, M. Radian, M. Georgescu, C. Ştirbu, Petre Mihai Băcanu, C. Mihai) şi "Scânteia" (iulie 1975, autori: Emilian Rouă, Ştefan Dinică, Ion Stanciu, Ion Teodor, Nicolae Băbălaie, Nicolae Brujan, Nicolae Mocanu, Constantin Soci, Alex. Mureşan, Constantin Simion, Aurel Urzică, Ion Anghel, Dumitru Tîrcob, Sergiu Andon, Lucian Ciubotaru, Mircea Bunea, Virgil Tătaru, Viorel Sălăgean, Emil Marinache, Petre Dragu, Alexandru Brad).
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
''Urmașii patriarhilor sunt aici, trăiesc printre noi, spunea cineva și, mai mult ca sigur, fără săși cunoască strămoșii. Dacă socotim în medie 3 generații pe secol (la oamenii biblici erau de fapt mai multe), de Iona, care a trăit, probabil, în secolul 8 î.Hr., ne despart în jur de 90 de generații. Nu e chiar așa de mult, doar că urma se
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 iunie
Ortodoxe Sf. Proroc Amos; Sf. Mc. Isihie; Fericiții Ieronim și Augustin Duminica întâi după Rusalii Greco-catolice Duminica 1 dR. Sf. pf. Amos; Sf. Ieronim Romano-catolice Preasfânta Treime Ss. Amos, profet; Abraham, călug. Sfântul Proroc Amos este pomenit în
15 iunie - Ziua internațională a energiei eoliene
Ziua internațională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea și posibilitățile pe care le deține și rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obținerea energiei prin arderea combustibililor fosili. Energia eoliană este în prezent una dintre cele mai ieftine forme de generare a energiei
15 iunie - Ziua mondială a conștientizării abuzului față de vârstnici (ONU)
La data de 15 iunie este marcată, anual, Ziua mondială de conștientizare a abuzului față de vârstnici. Inițial, această zi a fost instituită de Rețeaua internațională pentru prevenirea abuzului asupra vârstnicilor, fiind apoi recunoscută de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, prin Rezoluția 66/127, din 19 decembrie 2011, conform
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 iunie
Este a 166-a zi a anului 2025. Au mai rămas 199 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 02 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 09 h 06 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
15 iunie - Ziua Banatului Montan
La 15 iunie 2025 este marcată, pentru prima dată, Ziua Banatului Montan, instituită prin Legea nr.60/2025. O propunere legislativă privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan pentru a celebra identitatea istorică a acestei regiuni a fost inițiată, la începutul anului 2025, de mai mulți senatori și deputați aparținând PSD, PNL, AU
DOCUMENTAR: 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen (14 iunie)
Prin semnarea Acordului Schengen la 14 iunie 1985, Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să elimine treptat controalele la frontierele lor interne și să introducă libertatea de circulație pentru toți resortisanții țărilor semnatare, ai altor state membre ale UE și ai unor țări din afara UE, potrivit
14 iunie - Ziua Regelui - Trooping the Colour
La 14 iunie 2025 se desfășoară, la Londra, de-a lungul arterei The Mall, între Palatul Buckingham și Horse Guards Parade, parada 'Trooping the Colour', ceremonia militară a regimentelor armatei britanice, o manifestare specială ce marchează ziua de naștere oficială a suveranului britanic Charles al III-lea. Cele șapte regimente din cadrul Diviziei Regale de Gar
CITATUL ZILEI
''În cea mai mare parte a ultimilor 2000 de ani, creștinii au urmat îndemnul teologului elvețian Rudolf Walther (1519-1586), dedicându-se identificării Anticristului. Ei au trăit cu așteptarea că sfârșitul istoriei este aproape și credeau că el constituia cel mai evident semn în acest sens. Prin urmare, a presupune și, cel puțin, a estim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 iunie
Ortodoxe Sf. Proroc Elisei; Sf. Ier. Metodie Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. pf. Elisei; Sf. aep. Metodie Mărturisitorul al Constantinopolului Romano-catolice Ss. Valeriu și Rufin, m.; Elizeu, profet R. Sfântul Pr
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 iunie
Este a 165-a zi a anului 2025. Au mai rămas 200 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 23 h 53 m și apune la 07 h 54 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
Săptămâna europeană 9-13 iunie 2025
Adoptarea unor modificări specifice ale normelor UE în materie de lichiditate pentru sectorul bancar, aprobarea mandatului de negociere al Consiliului cu privire la revizuirea Regulamentului privind examinarea investițiilor străine directe (ISD), numirea unui judecător la Curtea de Justiție și a șapte judecători la Tribunal, al 10-lea raport intermediar referit
Retrospectiva evenimentelor interne 9-13 iunie 2025
Vizita președintelui Nicușor Dan în Republica Moldova, participarea președintelui român la al patrulea Summit Ucraina - Europa de Sud-Est de la Odesa, vizita în România a Regelui Felipe al VI-lea al Spaniei, continuarea discuțiilor între partide în ceea ce privește formarea viitorului guvern, protestul Confederației Naționale Sindi
DOCUMENTAR: 35 de ani de la prima mineriadă (13 iunie 1990)
Evenimentele violente din 13-15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă cu numele de 'Mineriada din 13-15 iunie 1990' și se referă la reprimarea, de către forțele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piața Universității din acea perioadă. Manifestațiile din Piață, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptat
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Leonardo Padura, unul dintre cei mai importanți scriitori cubanezi, lansează vineri, 13 iunie, romanul 'Bărbatul care iubea câinii' (trad. de Ileana Scipione). Evenimentul de lansare și sesiunea de autografe au loc la Institutul Cervantes din București, la ora 19:30, conform unui comunicat al Editurii Litera. Evenimentul are lo