DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: Inundaţiile din iulie 1975 (partea a doua)
Inundaţiile puternice, care s-au produs în ţara noastră la începutul lunii iulie 1975, au afectat şi Capitala, dar şi judeţul Ilfov. În 4 iulie a fost emis Decretul prezidenţial nr. 145 prin care s-a instituit "stare de necesitate" pe întreg teritoriul României, "pentru prevenirea inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora", potrivit site-ului http://legislatie.just.ro/.
Starea de necesitate putea fi instituită, conform Legii nr.14/28 decembrie 1972, "în interesul apărării ţării, a ordinii publice sau a securităţii statului", în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării, precizează site-ul www.cdep.ro. La articolul 3 al decretului amintit, se prevedea: "Unităţile militare, unităţile Ministerului de Interne, formaţiunile gărzilor patriotice să se considere în stare de alarmă, să acţioneze în conformitate cu ordinele pe care le vor primi şi să participe cu toate capacităţile materiale şi umane de care dispun la asigurarea atât a măsurilor de prevenire şi de apărare a localităţilor împotriva inundaţiilor, cât şi la înlăturarea într-un timp cât mai scurt a urmărilor acestora".
"În vara anului 1975, inundaţiile au lovit din nou România, provocând 49 morţi şi 12 dispăruţi. Au fost inundate 331.000 de hectare şi au fost afectate 33.784 de case. Judeţele Mureş, Buzău, Prahova, Vâlcea, Ilfov şi Argeş au fost cele mai afectate. Timp de două săptămâni, nenorocirea adusă de şuvoaiele apelor a ţinut capul de afiş al presei centrale. În paginile ziarelor, informaţiile despre victime şi pagube materiale au fost cenzurate", scrie site-ul www.academia.edu.
În 6 iulie, ziarul "Scânteia" scria: "Urmărind apele Dâmboviţei în continuă creştere, (...) zeci de mii de locuitori ai Capitalei au construit pe locurile mai joase baraje de apărare. La podurile Hasdeu, Izvor, pe platforma de la Operetă până la magistrala Nord-Sud erau înşiraţi zeci de mii de saci cu nisip şi pământ". În aval de podul Ciurel, apa ameninţa să năvălească spre cartierele de locuinţe, spre căminele studenţeşti de la Regie. "Mii de ostaşi au ridicat, în mai puţin de o oră, un dig înalt de circa trei metri pe o distanţă de aproape un kilometru", scria cotidianul amintit.
Inundaţii în zona Ciurel din Capitală, 4 iulie 1975
Foto: (c) RADU CRISTESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Lucrări de diminuare a efectelor inundaţiilor la stăvilarul Ciurel din Capitală, 4 iulie 1975
Foto (c) RADU CRISTESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În zona canalului de scurgere Argeş-Ciorogârla, unde exista pericolul de revărsare, s-au luat măsuri de dirijare a surplusului de apă în lacurile din nordul Capitalei. În cartierele Ciurel şi Crângaşi au fost evacuate familiile din casele inundate.
Inundaţii în Bucureşti, 6 iulie 1975
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în Bucureşti, 6 iulie 1975
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în Bucureşti, 6 iulie 1975
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Nu doar cartierele aflate în vecinătatea râului Dâmboviţa au fost afectate, ci şi altele, din diferite zone ale Capitalei. Cantitatea mare de apă, care s-a adunat în urma ploilor care au căzut zile la rând, nu a putut fi preluată de canalizarea Bucureştiului, aşa că a inundat curţi, case, subsoluri de blocuri, unităţi industriale.
Cotidianul "România liberă" din 7 iulie informa că autorităţile din Bucureşti şi sectorul Ilfov au hotărât demararea unui proiect de sistematizare a zonei Ciurel, pentru a preîntâmpina în viitor inundarea unor cartiere din această parte a oraşului. Se propunea construirea unui baraj sau a unei salbe de lacuri şi baraje în aval şi amonte de podul Ciurel, "care, la nevoie, să preia surplusul de ape".
Lucrări de prevenire a inundaţiilor în Bucureşti, 6 iulie 1975
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES
Acelaşi ziar scria că de la întreprinderea de poduri din beton Giurgiu a plecat spre Bucureşti o garnitură specială de tren încărcată cu materiale prefabricate necesare pentru stăvilirea apelor.
Inundaţii în Bucureşti, 9 iulie 1975
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN / Arhiva istorică AGERPRES
La acea vreme, Dâmboviţa arăta cu totul altfel decât arată acum. Atunci era un râu cu maluri de pământ, străjuite de iarbă şi tufişuri, peste care treceau, din loc în loc, poduri. Imaginea de atunci a Dâmboviţei nu era mult diferită de cea descrisă de Constantin Bacalbaşa: "Puţin adâncă, şerpuind într-o albie la nivelul stradei, fără cheiuri, cu poduri de lemn prost întreţinute, alergând în zigzaguri întortocheate" ("Bucureştii de altădată", editura Humanitas, 2014).
Inundaţii în judeţul Ilfov, 6 iulie 1975
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în judeţul Ilfov, 4 iulie 1975
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în judeţul Ilfov, 4 iulie 1975
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în judeţul Ilfov, 4 iulie 1975
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorică AGERPRES
La zece ani de la inundaţiile din 1975, a început construcţia Lacului Morii - pe cursul Dâmboviţei, format în spatele barajului Ciurel, scopul său fiind protecţia oraşului în caz de inundaţii. Lucrările au început în iulie 1985 iar în august 1986, a fost închis stăvilarul Ciurel, potrivit lucrării "Dâmboviţa, magistrala albastră a Capitalei" (autori Dan Constantin, Adrian Găzdaru, Panait I. Panait, apărută la Întreprinderea Poligrafică "Arta Grafică", 1988). AGERPRES/ (Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ada Vîlceanu)
* Textul documentarului a fost realizat pe baza articolelor din cotidianele "România liberă" (iulie 1975, autori: Ştefan Zidăriţă, Dumitru tabacu, Virgil lazăr, Ion Medoia, Al. Mihai, Marin Neacşu, I. Becheru, I.Cojocaru, M. Ioniţă, I. Butnaru, Ion Pavelescu, Ioana Pătraşcu, Cornelia Simionescu, Th. Macarov, Eugen Sasu, Anton Uncu, Traian Barbălată, Ion Drăgănoiu, M. Radian, M. Georgescu, C. Ştirbu, Petre Mihai Băcanu, C. Mihai) şi "Scânteia" (iulie 1975, autori: Emilian Rouă, Ştefan Dinică, Ion Stanciu, Ion Teodor, Nicolae Băbălaie, Nicolae Brujan, Nicolae Mocanu, Constantin Soci, Alex. Mureşan, Constantin Simion, Aurel Urzică, Ion Anghel, Dumitru Tîrcob, Sergiu Andon, Lucian Ciubotaru, Mircea Bunea, Virgil Tătaru, Viorel Sălăgean, Emil Marinache, Petre Dragu, Alexandru Brad).
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin
DOCUMENTAR: Actorul american Eddie Murphy împlinește 65 de ani (3 aprilie)
Recunoscut pentru stilul său guraliv în interpretarea personajelor care i-au marcat cariera pe marele ecran dar și pentru umorul caracteristic cu care și-a bucurat fanii, Eddie Murphy este unul dintre numele importante ale comediei americane. Și-a adus un aport important în revitalizarea show-ului ''Saturday Night Live'', difuzat de
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care, în anul 1850, a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit site-ului oficial al Jandarmeriei Rom&ac
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Vinerea Sfântă (Pătimirea și moartea Domnului) (post și ab.) Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichi
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2026. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 45 m. Luna răsare la 21 h 34 m și apune la 07 h 04 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
Ziua internațională a cărții pentru copii este marcată anual pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen. Ziua își propune să le insufle copiilor dragostea pentru lectură și îndreptarea atenției spre cărți și citit, scrie site-ul
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
Ziua internațională de conștientizare a autismului este marcată în fiecare an la 2 aprilie, în vederea creșterii gradului de conștientizare cu privire la Tulburarea de Spectru Autist (TSA) și pentru a evidenția necesitatea de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu autism, astfel încât acestea să poată duce o viață împ
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este sărbătorită în fiecare an la 2 aprilie, începând cu 2019, marcând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de 'prefect'. Această zi a fost fost instituită prin Legea 348/2018. Propunerea legislativă, inițiată de nouă deputați și senatori, a fost respinsă de Senat,
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie Greco-catolice Sf. cuv. Tit, făcătorul de minuni Romano-catolice Joia Sfântă (Cina Domnului) Sf. Francisc de Paola, pustnic Sfântul Cuvios Tit este pomenit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 aprilie
Este a 92-a zi a anului 2026. Au mai rămas 273 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 55 m și apune la 19 h 44 m. Luna răsare la 20 h 26 m și apune la 06 h 45 m. Lună Plină la 05 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)