DOCUMENTAR ÎN IMAGINI: Inundaţiile din iulie 1975 (partea I)
La începutul lunii iulie 1975, zile la rând a plouat fără întrerupere în majoritatea judeţelor ţării noastre, cele mai afectate zone fiind centrul şi sudul României, dar şi cele din est, unde apele râurilor au ieşit din matcă şi au produs inundaţii catastrofale. Dunărea a reprezentat un pericol pentru toate judeţele riverane timp de două săptămâni.
Inundaţiile s-au produs chiar în perioada în care majoritatea unităţilor agricole din ţară aveau în atenţie recoltarea cerealelor păioase, în special a grâului. Pentru a nu se pierde recolta, s-a recurs la combine pe şenile, chiar la recoltarea manuală, cu secera, şi uscarea ulterioară a boabelor de grâu - cu precădere în judeţele din Bărăgan şi în alte zone de câmpie ale ţării.
Ziarul "Romania liberă" din 4 iulie 1975 scria că în judeţul Sibiu se sapă şanţuri şi rigole pentru scurgerea apelor, s-au instalat motopompe "care lucrează ziua şi noaptea", iar în câmpia Banatului se iau măsuri de primă urgenţă pentru salvarea recoltei, pentru "evacuarea apei de pe semănături şi culturile prăşitoare".
Inundaţii în judeţul Sibiu, 9 iulie 1975.
Foto: (c) CORNEL MOCANU /Arhiva istorică AGERPRES
Pod avariat de inundaţii în judeţul Mureş, 4 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Pod avariat de inundaţii în judeţul Mureş, 4 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Ploile căzute în cantităţi deosebit de mari au provocat creşterea debitelor, peste valorile de inundaţie, pe râurile Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Buzău, Târnave, Arieş, Mureş, Olt. Tot ziarul "România liberă" din 4 iulie anunţa că au fost inundate oraşele Sighişoara, Târgu Mureş, dar şi că "ostaşi şi membri ai gărzilor patriotice au muncit toată noaptea pentru a preîntâmpina ruperea unui mal al Oltului, ceea ce ar fi dus la inundarea hidrocentralei Govora". Deja erau avariate reţele de medie tensiune în judeţele Prahova, Dâmboviţa, Buzău, Argeş, Olt, Vâlcea, Braşov, Mureş, Harghita, Ilfov, Teleorman, Sibiu, Alba, Cluj.
Efectele inundaţiilor în oraşul Sighişoara, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Efectele inundaţiilor în oraşul Sighişoara, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Efectele inundaţiilor în oraşul Sighişoara, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
În 4 iulie, "Buletinul Oficial" nr. 69 a publicat Decretul prezidenţial nr. 145 prin care s-a instituit "stare de necesitate pe întreg teritoriul Republicii Socialiste România pentru prevenirea inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora", emis de Consiliul de Stat (de la acea vreme). În decret se preciza că în toate judeţele şi localităţile, autorităţile locale trebuie să ia măsuri "în vederea prevenirii revărsării apelor, apărării avutului obştesc şi personal, împotriva pagubelor pricinuite de inundaţii", că "trebuie să fie în permanenţă la post şi să acţioneze în modul cel mai operativ pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin prin lege, în asemenea situaţii", iar "unităţile militare, unităţile Ministerului de Interne, formaţiunile gărzilor patriotice (...) să acţioneze în conformitate cu ordinele pe care le vor primi". Acelaşi decret sublinia: "În întreaga agricultură se vor lua măsuri imediate pentru efectuarea de lucrări în vederea scurgerii apelor şi salvarea recoltei. De îndată ce se vor crea condiţii favorabile se va trece cu toate forţele la strânsul recoltei, fiind obligatorie participarea tuturor locuitorilor de la sate, indiferent de domeniul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea", potrivit site-ului http://legislatie.just.ro/.
"Ministerul Sănătăţii a iniţiat o serie de acţiuni de urgenţă pentru prevenirea îmbolnăvirilor sau apariţiei de epidemii în zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Astfel, în judeţele afectate, la spitale şi staţiile de salvare, au fost dublate gărzile şi echipele de intervenţie, s-a asigurat sporirea stocurilor şi concentrarea unor rezerve suplimentare de medicamente, materiale dezinfectante şi insecticide", anunţa o ştire AGERPRES din 4 iulie.
Ziarul "Scânteia" din 4 iulie informa că "toate râurile din judeţul Braşov au crescut, revărsându-se peste maluri şi inundând suprafeţe de teren, localităţi, căi de comunicaţie" şi că "spre aceste zone au fost îndreptate forţe speciale, inclusiv forţe ale armatei, echipate cu vehicule-amfibii, cu care se asigură evacuarea oamenilor şi a animalelor, aprovizionarea cu apă şi alimente a localităţilor afectate de inundaţii".
Ajutoare încărcate în avion în vederea paraşutării lor în zonele afectate de inundaţii, la Braşov, 4 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Inundaţii în zona I.A.S. Rupea din judeţul Braşov, 9 iulie 1975.
Foto: (c) ION DUMITRU / Arhiva istorică AGERPRES
Începând cu noaptea de 5-6 iulie, apele Dunării au devenit ameninţătoare pentru localităţile aflate pe malul fluviului. Ziarul "România liberă" din 7 iulie scria: "Întreprinderile din Giurgiu au luat o serie de măsuri pentru prevenirea revărsărilor apelor Dunării. La întreprinderea de poduri de beton se lucrează la consolidarea unui dig, precum şi la ridicarea materialelor la cote neinundabile". Acelaşi ziar anunţa, în 9 iulie, că Dunărea, la Călăraşi, se afla peste cota de atenţie - "pentru apărarea portului fluvial şi a altor unităţi industriale aflate în apropierea Borcei a fost executat un dig (...) care a înălţat malul peste cota de inundare", iar la Brăila "se lucrează intens la ridicarea unor diguri de pământ în trei zone care prezintă pericol de inundare".
Lucrări la calea ferată de pe ruta Odorhei - Sighişoara, afectată de inundaţii, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Lucrări la calea ferată de pe ruta Odorhei - Sighişoara, afectată de inundaţii, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Lucrări la calea ferată de pe ruta Odorhei - Sighişoara, afectată de inundaţii, 7 iulie 1975.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES
Cotidianul "Scânteia" din 9 iulie informa că "la Olteniţa se lucrează zi şi noapte pentru consolidarea digurilor de la Dunăre, pentru protejarea oraşului, a şantierului naval şi a culturilor din zona inundabilă". Acelaşi ziar scria, în 10 iulie, că "în judeţele Mehedinţi, Dolj, Galaţi şi Tulcea se munceşte zi şi noapte pentru protejarea localităţilor, continuitatea producţiei şi strângerea recoltei din zonele inundabile".
În 12 iulie, "România liberă" anunţa că la Hârşova "întregul cheu e sub apă", dar "aceasta n-a putut pătrunde în oraş; la Galaţi se lucra continuu la consolidarea digului, iar la Tulcea, "digurile de apărare continuă să fie supravegheate cu mare atenţie".
În 14 iulie, debitele apelor Dunării erau în creştere la intrarea în ţară şi cotele de atenţie erau depăşite la Drobeta-Turnu Severin, Turnu-Măgurele, Giurgiu, Călăraşi, Brăila. O zi mai târziu, copii din localităţile Deltei erau evacuaţi spre zone fără risc.
Dunărea a depăşit cota de inundaţie la Corabia şi la Turnu Măgurele, anunţa ziarul "România liberă" în 17 iulie.
Lucrări de diminuare a efectelor inundaţiilor la Nădlac, judeţul Arad, 11 iulie 1975.
Foto: (c) MIHAI ALEXE / Arhiva istorică AGERPRES
Spre sfârşitul lunii, apele râurilor au început să se retragă, dar unele zone ale ţării au mai fost sub pericol de inundaţii. La Brăila, în 23 iulie, apele Dunării au avut un nivel crescut şi se aştepta o altă creştere, întreaga atenţie a autorităţilor fiind îndreptată spre Insula Mare a Brăilei, scria ziarul "Scânteia". AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, editor: Irina Andreea Cristea)
* Textul documentarului a fost realizat pe baza articolelor din cotidianele "România liberă" (iulie 1975, autori: Ştefan Zidăriţă, Dumitru Tabacu, Virgil Lazăr, Ion Medoia, Al. Mihai, Marin Neacşu, I. Becheru, I.Cojocaru, M. Ioniţă, I. Butnaru, Ion Pavelescu, Ioana Pătraşcu, Cornelia Simionescu, Th. Macarov, Eugen Sasu, Anton Uncu, Traian Barbălată, Ion Drăgănoiu, M. Radian, M. Georgescu, C. Ştirbu, Petre Mihai Băcanu, C. Mihai) şi "Scânteia" (iulie 1975, autori: Emilian Rouă, Ştefan Dinică, Ion Stanciu, Ion Teodor, Nicolae Băbălaie, Nicolae Brujan, Nicolae Mocanu, Constantin Soci, Alex. Mureşan, Constantin Simion, Aurel Urzică, Ion Anghel, Dumitru Tîrcob, Sergiu Andon, Lucian Ciubotaru, Mircea Bunea, Virgil Tătaru, Viorel Sălăgean, Emil Marinache, Petre Dragu, Alexandru Brad, Emil Vasilescu, Sabin Ionescu, Mihai Iordănescu, Dan Plăeşu).
*Explicaţie foto din deschidere: Inundaţii în judeţul Sibiu, 9 iulie 1975.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
''Urmașii patriarhilor sunt aici, trăiesc printre noi, spunea cineva și, mai mult ca sigur, fără săși cunoască strămoșii. Dacă socotim în medie 3 generații pe secol (la oamenii biblici erau de fapt mai multe), de Iona, care a trăit, probabil, în secolul 8 î.Hr., ne despart în jur de 90 de generații. Nu e chiar așa de mult, doar că urma se
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 iunie
Ortodoxe Sf. Proroc Amos; Sf. Mc. Isihie; Fericiții Ieronim și Augustin Duminica întâi după Rusalii Greco-catolice Duminica 1 dR. Sf. pf. Amos; Sf. Ieronim Romano-catolice Preasfânta Treime Ss. Amos, profet; Abraham, călug. Sfântul Proroc Amos este pomenit în
15 iunie - Ziua internațională a energiei eoliene
Ziua internațională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea și posibilitățile pe care le deține și rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obținerea energiei prin arderea combustibililor fosili. Energia eoliană este în prezent una dintre cele mai ieftine forme de generare a energiei
15 iunie - Ziua mondială a conștientizării abuzului față de vârstnici (ONU)
La data de 15 iunie este marcată, anual, Ziua mondială de conștientizare a abuzului față de vârstnici. Inițial, această zi a fost instituită de Rețeaua internațională pentru prevenirea abuzului asupra vârstnicilor, fiind apoi recunoscută de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, prin Rezoluția 66/127, din 19 decembrie 2011, conform
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 iunie
Este a 166-a zi a anului 2025. Au mai rămas 199 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 02 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 09 h 06 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
15 iunie - Ziua Banatului Montan
La 15 iunie 2025 este marcată, pentru prima dată, Ziua Banatului Montan, instituită prin Legea nr.60/2025. O propunere legislativă privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan pentru a celebra identitatea istorică a acestei regiuni a fost inițiată, la începutul anului 2025, de mai mulți senatori și deputați aparținând PSD, PNL, AU
DOCUMENTAR: 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen (14 iunie)
Prin semnarea Acordului Schengen la 14 iunie 1985, Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos au convenit să elimine treptat controalele la frontierele lor interne și să introducă libertatea de circulație pentru toți resortisanții țărilor semnatare, ai altor state membre ale UE și ai unor țări din afara UE, potrivit
14 iunie - Ziua Regelui - Trooping the Colour
La 14 iunie 2025 se desfășoară, la Londra, de-a lungul arterei The Mall, între Palatul Buckingham și Horse Guards Parade, parada 'Trooping the Colour', ceremonia militară a regimentelor armatei britanice, o manifestare specială ce marchează ziua de naștere oficială a suveranului britanic Charles al III-lea. Cele șapte regimente din cadrul Diviziei Regale de Gar
CITATUL ZILEI
''În cea mai mare parte a ultimilor 2000 de ani, creștinii au urmat îndemnul teologului elvețian Rudolf Walther (1519-1586), dedicându-se identificării Anticristului. Ei au trăit cu așteptarea că sfârșitul istoriei este aproape și credeau că el constituia cel mai evident semn în acest sens. Prin urmare, a presupune și, cel puțin, a estim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 iunie
Ortodoxe Sf. Proroc Elisei; Sf. Ier. Metodie Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. pf. Elisei; Sf. aep. Metodie Mărturisitorul al Constantinopolului Romano-catolice Ss. Valeriu și Rufin, m.; Elizeu, profet R. Sfântul Pr
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 iunie
Este a 165-a zi a anului 2025. Au mai rămas 200 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 23 h 53 m și apune la 07 h 54 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
Săptămâna europeană 9-13 iunie 2025
Adoptarea unor modificări specifice ale normelor UE în materie de lichiditate pentru sectorul bancar, aprobarea mandatului de negociere al Consiliului cu privire la revizuirea Regulamentului privind examinarea investițiilor străine directe (ISD), numirea unui judecător la Curtea de Justiție și a șapte judecători la Tribunal, al 10-lea raport intermediar referit
Retrospectiva evenimentelor interne 9-13 iunie 2025
Vizita președintelui Nicușor Dan în Republica Moldova, participarea președintelui român la al patrulea Summit Ucraina - Europa de Sud-Est de la Odesa, vizita în România a Regelui Felipe al VI-lea al Spaniei, continuarea discuțiilor între partide în ceea ce privește formarea viitorului guvern, protestul Confederației Naționale Sindi
DOCUMENTAR: 35 de ani de la prima mineriadă (13 iunie 1990)
Evenimentele violente din 13-15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă cu numele de 'Mineriada din 13-15 iunie 1990' și se referă la reprimarea, de către forțele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piața Universității din acea perioadă. Manifestațiile din Piață, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptat
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Leonardo Padura, unul dintre cei mai importanți scriitori cubanezi, lansează vineri, 13 iunie, romanul 'Bărbatul care iubea câinii' (trad. de Ileana Scipione). Evenimentul de lansare și sesiunea de autografe au loc la Institutul Cervantes din București, la ora 19:30, conform unui comunicat al Editurii Litera. Evenimentul are lo