CONAF: România nu poate avea salarii europene într-o economie subfinanțată și cu productivitate insuficientă

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage atenția că majorarea salariului minim reprezintă o necesitate socială legitimă, însă nu poate deveni un substitut pentru politicile economice care stimulează productivitatea, investițiile și competitivitatea. Orice creștere a salariului minim care nu este corelată cu productivitatea muncii riscă să devină o măsură artificială, ale cărei efecte se întorc împotriva economiei, a mediului de afaceri și, în cele din urmă, chiar împotriva angajaților pe care își propune să îi protejeze.

În ultimii ani, România a înregistrat una dintre cele mai accelerate creșteri ale salariului minim din Europa Centrală și de Est. De la 3.000 de lei în ianuarie 2023 la 4.325 de lei în iulie 2026, salariul minim brut a crescut cu peste 44%, într-un interval de aproximativ trei ani și jumătate. În același timp însă, organizații internaționale precum OECD avertizează că ritmul creșterilor salariale a început să depășească ritmul productivității economice, ceea ce creează presiuni suplimentare asupra competitivității, investițiilor și inflației.

CONAF consideră că România se află astăzi într-un punct critic, în care dezbaterea despre salariul minim trebuie scoasă din registrul emoțional și readusă în spațiul analizei economice riguroase.

Creșterea puterii de cumpărare este necesară. Costurile de trai au crescut accelerat, inflația a afectat puternic veniturile populației, iar milioane de români resimt zilnic presiunea prețurilor la energie, alimente, transport și servicii. Din această perspectivă, nevoia de majorare a salariului minim este legitimă și justificată social.

Dar economia nu funcționează exclusiv pe considerente sociale. Atunci când salariile cresc mai repede decât productivitatea, diferența nu dispare. Ea se transferă în economie sub forma inflației, a costurilor suplimentare suportate de companii, a investițiilor amânate, a reducerii competitivității și, în anumite sectoare, a diminuării capacității de angajare.

Pentru antreprenori, în special pentru IMM-uri, impactul unei majorări a salariului minim depășește cu mult diferența nominală din fluturașul de salariu. Crește întregul cost al muncii: contribuțiile, presiunea asupra întregii grile salariale, costurile operaționale și obligațiile contractuale. În industrii precum retail, HoReCa, agricultură, textile, servicii locale, pază, curățenie sau producție cu valoare adăugată redusă, efectele sunt resimțite imediat și direct.

Aceste presiuni se suprapun peste un fenomen deja vizibil în economia reală: pierderea accelerată de companii. În 2025, peste 74.000 de firme au fost radiate la nivel național, iar tendința continuă și în 2026. Datele ONRC arată că doar în decembrie 2025 au dispărut aproape 16.000 de companii din economie, prin radiere, dizolvare sau suspendarea activității. Când, pentru fiecare 100 de firme nou înființate, ies din piață aproximativ 137, discuția despre costul muncii nu mai poate fi purtată izolat de sănătatea mediului antreprenorial.

Mai mult, România continuă să ia decizii economice importante în absența unor analize de impact complete și actualizate.
Datele statistice ajung adesea cu întârzieri semnificative, ceea ce face dificilă evaluarea în timp real a efectelor unor măsuri cu impact major asupra ocupării, inflației, competitivității și investițiilor. În lipsa unor analize sectoriale solide, riscăm să luăm decizii economice majore pe baza percepțiilor și a presiunilor de moment, nu pe baza evidențelor economice.

CONAF consideră că România are nevoie urgentă de o schimbare de paradigmă. Economia trebuie să redevină centrul dezbaterii publice. Prea multe decizii economice au fost transformate în teme exclusiv politice și prea puține au fost fundamentate pe date, productivitate și analize de impact.

Unul dintre semnalele relevante privind vulnerabilitățile structurale ale economiei românești este nivelul redus al intermedierii financiare. Potrivit datelor BNR, gradul total de îndatorare al sectorului real din România reprezintă aproximativ 40,7% din PIB, comparativ cu media europeană de 115,3%. În cazul companiilor nefinanciare, nivelul este de doar 27,8% din PIB, față de media Uniunii Europene de 71,5%.
Aceste date arată o economie care continuă să fie insuficient finanțată, cu acces limitat la capital pentru investiții, modernizare și dezvoltare, iar această realitate este direct legată de dezbaterea privind salariul minim.

Salariile sustenabile nu apar exclusiv prin decizie administrativă. Ele sunt rezultatul investițiilor, al accesului la finanțare, al tehnologiei, al inovării și al creșterii productivității.

O economie în care firmele investesc puțin pentru că se finanțează greu este o economie în care productivitatea crește lent. Într-o astfel de economie, orice majorare accelerată a costului muncii riscă să fie absorbită prin scumpiri, reducerea investițiilor, diminuarea competitivității și încetinirea creării de locuri de muncă.

'România vorbește tot mai des despre venituri europene, dar o face într-o economie care nu a reușit încă să producă, în același ritm, productivitate, investiții, acces la capital și competitivitate comparabile cu ale statelor pe care le invocă drept reper. Salariul minim trebuie să crească. Munca prost plătită nu poate rămâne, la nesfârșit, o formă acceptată de vulnerabilitate socială. Dar creșterea salariilor nu poate fi desprinsă de capacitatea firmelor de a o finanța și de forța economiei de a o valida. Problema României nu este dorința de a majora veniturile. Problema este tentația de a trata salariul minim ca pe o soluție administrativă la o slăbiciune economică structurală. O economie nu devine mai bogată prin hotărâre de guvern. Devine mai bogată atunci când produce mai multă valoare, când investițiile cresc, când capitalul devine accesibil, când munca este taxată rezonabil, iar statul ia decizii pe baza datelor, nu a presiunii politice. Majorarea salariului minim nu trebuie înghețată. Dar nici nu poate deveni mecanismul prin care costul unei politici sociale este transferat aproape integral către mediul privat, în special către IMM-uri, care ajung să suporte nu doar creșterea salarială, ci și povara fiscală asociată ei. Întrebarea reală nu este dacă România are nevoie de salarii mai mari. Are. Întrebarea este de ce continuă să discute despre salarii ca și cum ele ar putea crește durabil în absența productivității care trebuie să le susțină. Salariile sunt prezente în discursul public. Ceea ce lipsește este legătura lor onestă cu productivitatea,' a declarat Cristina Chiriac, președinte CONAF.

CONAF solicită:
- stabilirea salariului minim printr-o formulă transparentă, predictibilă și fundamentată economic;
- corelarea obligatorie a creșterilor salariale cu evoluția productivității;
- realizarea unei analize de impact sectoriale înaintea fiecărei majorări;
- reducerea taxării muncii slab remunerate;
- constituirea unei comisii independente pentru salariul minim, care să includă reprezentanți ai BNR, INS, Consiliului Fiscal, patronatelor, sindicatelor și ai mediului academic;
- publicarea unui calendar multianual care să permită companiilor să își planifice investițiile și costurile salariale.

România are nevoie de salarii sustenabile. Salariile sustenabile se construiesc prin investiții, productivitate, educație, inovare și competitivitate. O măsură socială devine o soluție economică doar atunci când este susținută de o economie capabilă să o finanțeze. În absența acestui echilibru, riscăm să cerem tot mai mult de la companii exact în momentul în care avem nevoie ca ele să investească, să inoveze și să creeze valoare.
CONAF susține creșterea salariilor și îmbunătățirea nivelului de trai al românilor. Dar această misiune trebuie să fie un efort comun al economiei și al statului, nu o obligație transferată unilateral către mediul antreprenorial. Statul nu poate cere companiilor să finanțeze singure o politică socială, în timp ce accesul la capital rămâne limitat, taxarea muncii ridicată, iar productivitatea insuficient susținută prin investiții. O economie sănătoasă distribuie prosperitatea pe care o creează; nu încearcă să o decreteze înainte de a o produce.

Despre CONAF:

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai relevantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care susține și promovează antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern, cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business.

CONAF are în componența sa 31 de sucursale, 3 federații, 16 patronate, 55 de asociații și 15.000 de companii, cu peste 245.000 de angajați.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsirea de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.

Printre proiectele CONAF amintim: 'Pactul pentru Tineri', 'Maratonul pentru Educație Antreprenorială', Forumul 'De Vocație Antreprenoare', Forumul '24 Trends for 2024', 'SupraTAX', 'DigitalUP', 'Pactul pentru Muncă' - în parteneriat cu FPPG, 'Pactul pentru Educație Antreprenorială', 'Romanian Venture Forum', seria de dialoguri deschise 'Turismul Românesc: Între impas și oportunitate', care au generat, pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative și schimbări pozitive de mentalitate. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut, în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și al celor mai bune strategii de viitor.

Consiliul Director CONAF: Cristina Chiriac, Dana Nuță, Nicoleta Munteanu, Marius Ghenea, Anca Damour, Tatian Diaconu, Hildegard Brandl, Daniela Marișcu, Gabriel Biriș, Dan Oros, Gorkem Oran, Theodora Popa.