Parlamentari din toată lumea cer anularea datoriilor celor mai sărace ţări ale lumii
Peste 300 de parlamentari din întreaga lume au cerut miercuri Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale să anuleze datoriile celor mai sărace ţări ale lumii, în contextul pandemiei de coronavirus (COVID-19), şi să majoreze finanţarea pentru a evita un colaps al economiei globale, transmite Reuters.
Iniţiativa, condusă de senatorul Bernie Sanders, fost candidat la preşedinţia SUA, şi de Ilham Omar, membru al Congresului SUA, vine pe fondul sporirii temerilor că ţările în curs de dezvoltare şi economiile emergente vor fi devastate de epidemie.
Pandemia de COVID-19 s-a soldat cu 287.349 de morţi în lume, la un număr total de peste 4,2 milioane cazuri confirmate, potrivit unui bilanţ întocmit de Reuters din surse oficiale.
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a declarat marţi că este "foarte probabil" ca instituţia pe care o conduce să îşi revizuiască previziunile privind evoluţia economiei mondiale în acest an, deoarece pandemia de coronavirus afectează multe economii mai dur decât se preconiza anterior.
"Indicatorii care ne vin din multe ţări sunt mai slabi decât proiecţiile noastre cele mai pesimiste", a spus Kristalina Georgieva la o videoconferinţă sponsorizată de Financial Times. "Foarte probabil vom veni cu un update la proiecţiile noastre, undeva în luna iunie, şi ne aşteptăm ca la acel moment să avem veşti puţin mai proaste cu privire la modul în care noi vedem anul 2020", a avertizat directorul FMI.
Sanders a declarat că ţările sărace au nevoie de fiecare cent pentru a avea grijă de populaţie, în loc să achite "datorii nesustenabile" către marile instituţii financiare internaţionale.
Anularea datoriilor celor mai sărace ţări ale lumii "este cel mai nesemnificativ lucru pe care îl pot face FMI, BM şi alte instituţii financiare internaţionale pentru a preveni o creştere inimaginabilă a sărăciei, a foametei şi a bolilor care ameninţă sute de milioane de oameni", a avertizat senatorul american.
Politicienii au salutat decizia privind suspendarea temporară a plăţilor datoriilor către FMI pentru 25 dintre cele mai sărace ţări ale lumii, dar au declarat că este nevoie de eforturi suplimentare.
Oficialii Băncii Mondiale au precizat că analizează moduri de extindere a sprijinului către cele mai sărace ţări ale lumii, dar au avertizat că anularea datoriilor ar putea afecta ratingul de credit al instituţiei şi ar reduce capacitatea sa de a acorda fonduri în condiţii avantajoase statelor membre.
Într-o scrisoare, parlamentari din mai mult de 20 de ţări de pe şase continente au afirmat că datoriile celor mai sărace ţări ale lumii trebui pur şi simplu anulate şi nu suspendate, altfel acele state nu vor putea prioritiza cheltuielile necesare pentru a lupta cu epidemia, ceea ce ar putea duce la întreruperea lanţurilor globale de aprovizionare şi la turbulenţe pe pieţele financiare.
De asemenea, parlamentarii au cerut şefilor Fondului Monetar Internaţional şi şi Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva şi, respectiv, David Malpass, să sprijine crearea de noi Drepturi speciale de tragere (DST - moneda virtuală a FMI) de mii de miliarde de dolari.
"Emiterea de Drepturi speciale de tragere de mii de miliarde de dolari este necesară pentru a evita o creştere inimaginabilă a sărăciei, a foametei şi a bolilor", se arată în scrisoare.
Alţi semnatari sunt fostul lider laburist britanic Jeremy Corbyn şi parlamentarul argentinian Carlos Menem. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Kristalina Georgieva (FMI): Orice încetinire a creșterii impulsionate de AI trebuie evaluată la adoptarea măsurile anti-inflație
Băncile centrale din întreaga lume vor trebui să ia în considerare orice încetinire a creșterii determinate de AI când evaluează primii pași în lupta lor pentru contracararea inflației, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, transmite Reuters. Temerile privind
Reuters: Fostul guvernator al băncii centrale, Pablo Hernandez de Cos, nominalizat de Spania la conducerea Băncii Centrale Europene
Guvernul spaniol a anunțat vineri că l-a propus pe fostul guvernator al băncii centrale, Pablo Hernandez de Cos, drept candidat pentru a-i succeda lui Christine Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), conform unei scrisori consultate de Reuters. 'Sunt încrezător că Pablo ar arăta aceeași mână sigură și aceeași
SUA: Rata șomajului a scăzut la 4,1% în octombrie
Economia americană a majorat neașteptat numărul locurilor de muncă create în octombrie, în timp ce rata șomajului a scăzut la 4,1%, reducând șansele unei noi majorări a dobânzii de către Rezerva Federală a SUA (Fed), transmit AP și Reuters. Departamentul Muncii a informat vineri că luna trecută numărul locurilor de muncă create de către
Franța: Ministerul Agriculturii a revizuit în creștere previziunile privind producția de vin în 2026
Ministerul Agriculturii din Franța a revizuit în creștere estimările privind producția de vin a țării din 2026, pe fondul randamentelor peste așteptări din unele regiuni majore, deși se mențin problemele legate de recoltă, în urma reducerii suprafețelor podgoriilor, a secetei severe și a căldurii extreme, transmite Reuters. Valul de căldură de la f
Eurostat: Bulgaria, Grecia, Ungaria și România au avut cele mai mici salarii medii anuale ajustate din UE, în 2025
Salariul mediu anual ajustat pentru angajații cu normă întreagă din Uniunea Europeană a fost anul trecut de 41.500 euro, reflectând o creștere de 4,3% față de nivelul din 2024, de 39.800 euro, conform datelor publicate vineri de Oficiul European pentru Statisti
Eurostat: România, printre țările UE cele mai scăzute cheltuieli cu protecția socială ca procent din PIB, în 2025
Cheltuielile totale cu protecția socială în Uniunea Europeană au ajuns anul trecut la 5.183 miliarde de euro, în creștere cu 4,9% comparativ cu 2024, potrivit datelor publicate vineri de de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Eurostat: Germania și România, cel mai semnificativ declin din UE al vânzărilor cu amănuntul, în septembrie
Volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 0,6% în Uniunea Europeană și cu 0,7% în zona euro, în septembrie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în ambele zone, conform datelor publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). În rândul statelor
Tesla ar putea renunța anul viitor la producția Cybertruck în Texas
Tesla intenționează să renunțe până la mijlocul anului viitor la producerea camionetei Cybertruck la uzina din Texas, SUA, pentru a se concentra pe majorarea producției Cybercab-ului, un vehicul fără pedale sau volan conceput special pentru servicii de taxi fără șofer, a anunțat vineri șeful directorul general Elon Musk, într-o postare pe platforma X, tra
Europa: Industria solicită modificarea reformei schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru evitarea închiderii fabricilor
Peste 100 de mari companii europene au avertizat că propusele reforme ale schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) ar putea majora semnificativ costurile pentru industriile mari consumatoare de energie înainte ca ele să aibă resursele necesare pentru decarbonizare, ceea ce amenință investițiile și producția pe continent, transmite Reuters.
China a prelungit până în 2031 taxele vamale pentru alcoolul propilic din SUA, folosit la baterii
Ministerul Comerțului din China a anunțat că va prelungi timp de cinci ani, până în noiembrie 2031, tarifele aplicate importurilor din Statele Unite de alcool propilic - cunoscut și ca n-propanol -, o substanță chimică esențială pentru ambalaje alimentare sau baterii de litiu, relatează vineri EFE. Într-un comunicat publicat
BTA: 26 de companii bulgare, printre cele mai mari 500 din Europa Centrală și de Est (Coface)
Un total de 26 de companii bulgare sunt printre cele mai mari 500 din Europa Centrală și de Est (CEE) în 2025, plasând Bulgaria pe locul cinci în regiune după numărul de companii incluse în clasament, conform celei de-a 18-a ediții a studiului CEE Top 500, realizat de societatea de asigurări de credite Coface. Principalele concluzii ale raportului au
Aurul revine peste pragul de 4.100 de dolari după alegerile din SUA (analiză)
Aurul revine peste pragul de 4.100 de dolari după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, în condițiile în care băncile centrale continuă să își majoreze rezervele, iar cererea pentru metalul galben a ajuns la 3.881 de tone în primele nouă luni ale anului, aproape de nivelul record din aceeași perioadă din 2025, arată o analiză de specialitate,
China solicită UE evaluarea impactului noilor taxe privind coletele cu valori mici
Ministerul Comerțului din China a anunțat joi că este foarte preocupat de noile măsuri ale Uniunii Europene privind coletele cu valori mici importate și a cerut blocului comunitar o evaluare atentă a impactului lor, transmite Reuters. Comerțul electronic transfrontalier oferă consumatorilor și companiilor mai multe alegeri, a precizat Minister
Platforma europeană de proiectare a cipurilor va mobiliza investiții de 525 de milioane euro (Comisia Europeană)
Platforma europeană de proiectare a cipurilor - eurocdp.eu - va mobiliza investiții în valoare de 525 de milioane euro pentru a stimula o nouă generație de întreprinderi europene de proiectare a cipurilor, a anunțat Comisia Europeană. Proiectul, o inițiativă-cheie în temeiul Actului UE privind cipurile, a fost lansat miercuri
Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale, în septembrie
Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut în septembrie cu 2,6% în Uniunea Europeană și cu 2,5% în zona euro, comparativ cu luna precedentă, când avansul a fost de 1,9%, respectiv 2%, iar Bulgaria, Lituania, Grecia, Spania, Danemarca, Italia, Suedia, România și Croația au înregistrat cele mai mari creșteri ale












