Banca centrală a Japoniei a anunţat că va cumpăra titluri de stat în formă nelimitată, printre alte măsuri care amplifică ampla strategie de stimulare destinată contracarării impactului coronavirusului asupra economiei, relatează agenţia EFE.

La reuniunea sa de politică monetară de luni, Banca Japoniei (BoJ) a decis "să adauge muniţie" programului său, deja agresiv, de flexibilizare, în vederea unei situaţii economice pe care a calificat-o "de o gravitate în creştere", din cauza pandemiei.

Banca centrală niponă a decis să renunţe la plafonul care până acum limita achiziţia de titluri pentru datoria publică la 80.000 de miliarde yeni anual (688,090 miliarde euro/745,18 miliarde dolari), ceea ce îi va permite finanţarea celui mai mare pachet de ajutor economic din istoria ţării, promovat de Guvernul lui Shinzo Abe.

BoJ va cumpăra, de acum, bonduri corporative şi alte instrumente de finanţare pentru sectorul privat într-un ritm maxim anual de de 20.000 miliarde yeni (172,03 miliarde euro/186,29 miliarde dolari), de aproape cinci ori mai mare faţă de volumul pe care îl achiziţiona până acum.

Banca speră ca, în acest fel, "să garanteze finanţarea" sectorului privat şi să menţină stabilitatea pieţelor financiare, în actualul context de declin al producţiei industriale, înrăutăţire a încrederii antreprenorilor şi cădere a consumului, după cum se explică în comunicatul BoJ.

Efectele pandemiei de COVID-19 asupra economiei globale şi a celei nipone au determinat banca centrală a Japoniei să revizuiască în jos prognoza de creştere pentru exerciţiul financiar în curs, care a început la 1 aprilie 2020 şi se va finaliza la 31 martie 2021.

Boj estimează acum că Produsul Intern Brut nipon va înregistrat o contracţie anuală cuprinsă între 5% şi 3% în termeni reali, la cursul actual, faţă de un avans de 0,8% şi 1,1% estimat în ianuarie.

"Există un grad de incertitudine legat de perspectivele economice şi riscul de contracţie. Vom lua măsuri adiţionale de flexibilizare monetară, dacă va fi necesar", a spus guvernatorul BoJ, Haruhiko Kuroda.

În acest context, banca emitentă a revizuit în scădere estimările privind evoluţia inflaţiei şi preconizează că acest exerciţiu financiar Indicele Preţurilor de Consum se va situa pe teren negativ, între minus 0,7% şi minus 0,3%, foarte departe de obiectivul anual stabilit, de 2%.

Dobânda de referinţă pe termen scurt, -0,1%, pe care o aplică din 2016 pentru depozitele instituţiilor financiare, va rămâne nemodificată, cu scopul de a consolida cheltuielile şi investiţiile.

Măsurile anunţate luni amplifică programul de stimulare demarat de BoJ din 2013 cu scopul de a scoate ţara din prelungitul ciclu deflaţionist, şi vin într-un moment în care Guvernul lui Abe pregăteşte un plan de salvare fără precedent pentru economia naţională.

Acest pachet de urgenţă se ridică la 25.690 miliarde yeni (221,1 miliarde euro/ 239,7 miliarde dolari) şi include măsuri de sprijin pentru populaţie şi companii, pentru a compensa efectele coronavirusului.

După ce au fost anunţate deciziile BoJ, Bursa din Tokio şi-a accelerat creşterea înregistrată la începutul şedinţei şi a închis cu o creştere de 2,71 % a indicelui său principal Nikkei. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)