Cashback-ul sau "avansul în numerar" reprezintă un serviciu ce poate fi oferit de comercianţi clienţilor săi, permiţându-le acestora să retragă prin intermediul terminalelor POS o sumă de bani de pe card, conform unui articol de opinie, dat vineri publicităţii.

"Banca Naţională a României a afirmat recent, prin purtătorul său de cuvânt, că nu recomandă populaţiei să aglomereze bancomatele pe un fundal de panică, asigurând că nu există o problemă de lichiditate. Chiar şi în această situaţie, în vederea pregătirii sectorului financiar în vreme de COVID-19, băncile pot avea în vedere şi unele sistemele alternative de punere la dispoziţie a numerarului către clienţi, care beneficiază de flexibilitatea atât de mult căutată în acest context. O soluţie poate veni de la un act normativ prea puţin utilizat de-a lungul timpului, dar care în această situaţie poate oferi o măsură complementară de distribuţie de numerar, fără aglomerarea bancomatelor. OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată permite posibilitatea retragerii de numerar de la comercianţii care utilizează terminale POS pentru acceptarea ca mijloc de plată a cardurilor de debit/credit", se arată în articolul scris de Andrei Burz-Pînzaru, Managing Partner, şi Geanina Stîngaciu, Associate, Reff & Asociaţii.

Conform opiniei, cashback-ul sau "avansul în numerar", aşa cum este definit de OUG, reprezintă un serviciu care poate fi oferit de comercianţi clienţilor săi, permiţându-le acestora, alături de plata bunurilor/serviciilor achiziţionate, să retragă prin intermediul terminalelor POS şi o sumă de bani de pe cardul folosit în momentul plăţii. Cu alte cuvinte, oamenii vor putea plăti cu cardul la POS, iar în schimb vor primi de la comercianţi cash din disponibilul de numerar existent în casă.

Comercianţii pot oferi acest serviciu prin intermediul unei instituţii acceptante, în viziunea legii acestea reprezentând o instituţie de credit sau un IFN care oferă comercianţilor servicii de acceptare la plată a cardurilor în baza unui contract încheiat în prealabil între cele două entităţi.

În practică, avansul în numerar ar urma să fie oferit titularului de card odată cu plata altor bunuri/servicii achiziţionate de la comerciant, în limita a 200 de lei şi a disponibilităţilor din casieria comerciantului. Titularul de card va primi în urma tranzacţiei o chitanţă pe care se va evidenţia în mod distinct, alături de bunurile şi/sau serviciile achiziţionate, avansul în numerar acordat.

Potrivit articolului, între instituţia acceptantă şi comerciantul dispus să ofere serviciul de avans în numerar este necesar să existe o relaţie contractuală. OUG 193/2002 prevede că cele două entităţi trebuie să agreeze în principal: schimburile de informaţii necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemului de avansuri în numerar la POS; cheltuielile cu administrarea şi operarea terminalelor de plată; comisioanele aferente tranzacţiilor şi condiţiile de furnizare a avansului în numerar.

Pe lângă orice alte condiţii suplimentare pe care instituţia acceptantă şi comerciantul le pot agrea, OUG 193/2002 prevede că serviciul de avans în numerar trebuie furnizat cu respectarea următorilor parametri: avansul în numerar este eliberat odată cu iniţierea unei operaţiuni de plată la terminalul POS al comerciantului; avansul în numerar nu poate depăşi 200 de lei; comisionul perceput de comerciant de la titularul cardului nu poate depăşi 1% din valoarea avansului acordat; comerciantul trebuie să afişeze vizibil informaţiile privind acordarea acestui serviciu, precum şi costurile acestuia.

În articol sunt menţionate şi posibilele dificultăţi. Astfel, OUG 193/2002 limitează posibilitatea acordării serviciului de cashback la POS la persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 50.000 euro în echivalent lei şi la operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi şi alte obligaţii de plată.

Limitarea posibilităţii de a oferi astfel de servicii vine mai degrabă dintr-o chestiune de tehnică legislativă şi nu este în linie cu scopul reglementării, care a fost să transforme POS-urile în bancomate pentru cei care nu au în apropiere un ATM, drept urmare ar putea fi avută în vedere modificarea legislaţiei în scopul permiterii aplicării serviciului de cashback pe o scară mult mai largă.

"Deşi până acum implementarea unor mecanisme de cashback la POS între instituţii de credit şi comercianţi a fost rară, în contextul actual e posibil să asistăm la relansarea unei astfel de soluţii. Utilizând OUG 193/2002, instituţiile de credit pot oferi clienţilor (prin intermediul comercianţilor) o modalitate mai flexibilă şi la îndemână pentru retragerea de numerar, transformând POS-urile în bancomate şi evitând astfel posibile cozi sau asigurând o alternativă în cazul unei posibilităţi logistice mai greoaie de alimentare a bancomatelor pe fundal de COVID-19. Implementarea unui astfel de mecanism poate avea o răspândire şi un impact considerabil, având în vedere că, potrivit ultimelor date publicate de BNR, numărul total de bancomate la nivel naţional la finalul anului 2019 era de 10.531, în timp ce numărul terminalelor POS era de aproximativ 230.000", se mai spune în articolul menţionat. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)