Cultura este o zestre a poporului român, iar rolul ministerului este ca ea să ajungă în conştiinţa fiecărui cetăţean, afirmă ministrul interimar al Culturii, Bogdan Gheorghiu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Ministrul mai declară că îşi doreşte să încurajeze fenomenul cultural, motiv pentru care va merge pe "politica porţilor deschise", atât timp cât se va afla în fruntea Ministerului Culturii.

El anunţă că intenţionează ca în luna martie să prezinte un 'prim draft' al Codului Patrimoniului.

"Va fi depus ca proiect de lege de către Guvernul României în Parlament, urmând să parcurgă toţi paşii instituţionali. (...) În primul rând, corectează toate problemele legate de tot ce înseamnă clasare, autorizaţii, alte chestiuni aflate în legislaţia existentă, iar pe de altă parte, propune şi structura administrativă - cum ar trebui să funcţioneze, astfel încât să nu mai aibă loc astfel de probleme. Pe de altă parte, se actualizează absolut tot ce ţine de patrimoniu, pentru că ultima lege a noastră, Legea 422/2001, este veche. Sunt multe lucruri de actualizat pe fiecare domeniu specific - patrimoniu material, imaterial, mobil, penalităţi, amenzi", precizează Bogdan Gheorghiu.

Ministrul face referire şi la reluarea procedurii înscrierii Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO, precum şi la elaborarea unui planul concret privind restaurarea şi reabilitarea patrimoniului cultural din zonă.


AGERPRES: Aţi afirmat, încă de la audierea în comisiile parlamentare de Cultură, că prioritatea mandatului dumneavoastră este protejarea şi promovarea patrimoniului? Ce veţi face în acest sens?
Bogdan Gheorghiu: Este adevărat că mi-am propus o atenţie sporită pentru realizarea politicilor de protejare a patrimoniului cultural naţional. Din anul 2018 se implementează proiectul "Monumentele istorice - planificare strategică şi politici publice optimizate". Acest proiect are o valoare totală de 2.990.000 lei şi este finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă. Proiectul este implementat de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerul Culturii, în parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului. Rezultatele sunt aşteptate până la data de 12 septembrie 2021, când proiectul se va finaliza. Acestea sunt, în primul rând, elaborarea proiectului Codului Patrimoniului Cultural, în al doilea rând, avizarea şi adoptarea acestuia prin act normativ, precum şi elaborarea Strategiei naţionale privind protejarea monumentelor istorice şi analiza impactului acesteia.

AGERPRES: Totuşi, cum veţi urgenta elaborarea Codului Patrimoniului, un vechi deziderat al miniştrilor Culturii? 2021 e un termen îndepărtat.
Bogdan Gheorghiu: Sigur, cu toţii ne-am dori ca lucrurile să se întâmple puţin mai repede. Avem specialişti care lucrează pe fiecare părticică din patrimoniu, se analizează împreună cu comisiile de specialitate, cu toţi specialiştii pe care putem să-i găsim, se centralizează datele şi în martie vom ieşim cu o primă variantă, un draft. După elaborare, Codul Patrimoniului va urma procesul legislativ: va fi depus ca proiect de lege de către Guvernul României în Parlament, urmând să parcurgă toţi paşii instituţionali. Repet, ne-am dori ca lucrurile să se întâmple mai repede, dar, procedural, trebuie să ţinem cont de ceea ce prevede legea.

AGERPRES: Ce aduce nou acest Cod?
Bogdan Gheorghiu: În primul rând, corectează toate problemele legate de tot ce înseamnă clasare, autorizaţii, alte chestiuni aflate în legislaţia existentă, iar pe de altă parte propune şi structura administrativă - cum ar trebui să funcţioneze, astfel încât să nu mai aibă loc astfel de probleme. Pe de altă parte, se actualizează absolut tot ce ţine de patrimoniu, pentru că ultima lege a noastră, Legea 422/2001, este veche. Sunt multe lucruri de actualizat pe fiecare domeniu specific - patrimoniu material, imaterial, mobil, penalităţi, amenzi.

Legat de măsurile coercitive luate faţă de cei care deţin, de pildă, clădiri de patrimoniu şi nu se ocupă de ele, ar fi un exemplu, legea va stipula posibilitatea administrării de amenzi. Vor exista soluţii pentru astfel de cazuri, astfel încât să se plătească o redevenţă destul de mare, existând posibilitatea, ca, la un moment dat, să le poţi lua inclusiv clădirea. Să îi decazi din drepturile de proprietari pentru că nu putem lăsa pe mâna unor oameni complet dezinteresaţi aceste clădiri cu valoare patrimonială.

Repet, Codul va răspunde tuturor problemelor pe care le avem până în acest moment, tocmai de aceea trebuie să parcurgă tot procesul legislativ şi de transparenţă public, astfel încât chiar să existe o dezbatere reală şi să obţinem cele mai bune soluţii de pe piaţă, o variantă agreată de toată lumea până la urmă.

La ora actuală, Lista Monumentelor Istorice se actualizează o dată la cinci ani. Este mult prea mare aceste termen, este aberant. Pentru a fi în pas cu vremurile noastre, ea ar trebui să se actualizeze în timp real, cum avem şi alte domenii în care deja funcţionează astfel de sisteme. Uitaţi-vă la Ministerul de Interne, în care un permis suspendat sau reluarea dreptului de a conduce, practic, apare în sistemul Poliţiei în timp real. Asta vrem şi noi la Lista Monumentelor Istorice. Practic, orice clasare sau declasare să fie cunoscută în timp real doar accesând o anumită pagină.

O să facem un sistem electronic şi o să creăm posibilitatea ca oricine să poată să găsească toate informaţiile despre monumentul respectiv şi asta este o noutate. Va fi un proces îndelungat. Deocamdată creăm cadrul legislativ, dar tot pe proiecte europene demarăm achiziţia sistemului electronic, după care, pe viitorul proiect, deja depus, facem şi inventarierea patrimoniului.

AGERPRES: Să nu uităm "Cuminţenia Pământului". Ce se va întâmpla cu preţioasă sculptură? Va fi înapoiată proprietarilor sau se va găsi o formulă de păstrare a ei la MNAR sau în altă parte?
Bogdan Gheorghiu: Bine, ea este în posesia proprietarilor. Problema este cum facem ca ea să fie accesibilă publicului larg. În mod clar, lucrarea lui Brâncuşi trebuie să fie disponibilă românilor şi să beneficieze de cea mai bună variantă pentru ca ea să fie expusă. Am avut consultări cu reprezentanţi ai mediului privat care şi-au exprimat intenţia de-şi asuma un parteneriat public-privat şi responsabilitatea de a oferi României lucrarea "Cuminţenia Pământului". Sigur că aceste discuţii au inclus şi pretenţiile pe care le-am avea noi ca minister pentru a ceda dreptul de preemţiune. Şi, în mod clar, expunerea ei în România şi accesul şapte zile pe săptămână la dispoziţia publicului larg sunt condiţii esenţiale pentru ca ministerul să-şi dea acordul. Pe lângă alte detalii, dar acestea sunt esenţiale în acest sens.

Totodată, vreau să clarific că nu am avut nicio convorbire cu domnul Bogdan Grabowski, avocatul proprietarilor "Cuminţeniei Pământului", pentru că Ministerul Culturii trebuie să aibă în primul rând o strategie clară şi fezabilă, pentru a nu reedita situaţia din 2016. Abia după aceea vom avea o discuţie cu domnul Grabowski. La un moment dat, s-a înţeles greşit că l-aş fi contactat. Nu am avut nicio discuţie cu avocatul proprietarilor.

AGERPRES: Şi pentru că a venit vorba de Brâncuşi, spuneţi-mi domnule ministru, s-a speculat mult pro şi contra, mai mult contra iniţiativei Ministerului Culturii privind desemnarea Irinei Rimes drept ambasador al ediţiei 2020 a Zilei Brâncuşi. Ce ne puteţi spune?
Bogdan Gheorghiu: Legat de desemnarea Irinei Rimes ca promotor al Zilei Brâncuşi, sigur, eu am fost întrebat, încă de la începutul mandatului, dacă am văzut măsurătorile făcute la nivel european legate de consumul redus de fenomen cultural în România şi dacă voi acţiona pentru a îmbunătăţi aceste cifre. Dar, iată că, în momentul în care chiar am făcut paşi concreţi în această direcţie, au apărut diferite dezbateri. Un lucru trebuie să fie clar: ca să îmbunătăţim aceste cifre, trebuie să aducem public nou lângă fenomenul cultural. Atâta timp cât va fi acelaşi segment de public, cifrele vor fi tot aceleaşi. Am văzut că au fost diferite opinii, de ce nu am numit promotor pe cutare sau pe cutare, nominalizându-se diferiţi oameni de cultură a căror valoare este, cu siguranţă, incontestabilă. Ei ar fi fost foarte buni, dar cu aceeaşi siguranţă vă spun că ne-am fi încadrat în acelaşi perimetru de public. Şi atunci, aceasta nu ar fi îmbunătăţit cu nimic cifrele asupra cărora mi-a atras atenţia toată lumea şi asupra cărora, nu numai presa, chiar oameni din domeniul cultural mi-au cerut să întreprind acţiuni pentru a spori interesul publicului pentru fenomenul cultural.

În momentul în care am decis să mă adresez publicului tânăr, pentru că ei sunt viitorul acestei ţări, în speţă şi viitorul culturii româneşti, automat trebuia să aleg o persoană cunoscută, agreată de publicul tânăr şi o persoană în care ei să vadă un model şi în care să aibă încredere. Sigur că o persoană din lumea culturală, oricât de valoroasă ar fi fost, nu neapărat că nu ar fi avut încrederea tinerilor, dar nu poţi avea încredere în cineva pe care nu-l cunoşti. Neavând notorietate în acea zonă, era foarte greu de crezut că va atrage tinerii către evenimentul respectiv.

Ceea ce s-a generat ca discuţie în general în societatea românească, din punctul meu de vedere, depăşeşte subiectul Irina Rimes, este o diferenţă de concepţii şi de viziune între generaţii, este o rezistenţă la schimbare, nu neapărat a celor din lumea culturală, mai bine zis a celor care şi-au arogat dreptul de proprietari ai mediului cultural în România. Ori, acest lucru nu este adevărat, cultura este o zestre a poporului român, iar rolul Ministerului Culturii, al ministrului, este ca această zestre să ajungă în conştiinţa fiecărui cetăţean. Îi anunţ pe toţi cei care contestă această politică a porţilor deschise că în continuare voi merge pe aceeaşi direcţie, atât timp cât voi fi ministru al Culturii.

AGERPRES: Aţi fost acuzat chiar că nu aţi călcat într-un muzeu, că nu aţi văzut live o operă a lui Constantin Brâncuşi. Este adevărat?
Bogdan Gheorghiu: (râde) Legat de faptul dacă am văzut sau nu live lucrările lui Constantin Brâncuşi, consider că s-a speculat foarte mult de către răuvoitori, spunând, la un moment dat, unii, chiar că eu n-am călcat într-un muzeu niciodată. Lucru complet neadevărat, mai ales că am fost, ca ministru, în foarte multe muzee unde mi se spunea că de cinci-şase-şapte ani nu a mai călcat niciun ministru. Ca să vă dau un exemplu concret, în prima zi de mandat am fost la Muzeul Satului.

Şi acolo, doamna Popoiu (Paula Popoiu, managerul Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" - n.r.) a deschis cuvântarea sa spunând: 'Sunteţi primul ministru care aţi călcat pragul muzeului nostru în ultimii cinci ani'. Ei, dacă managerii de muzee salută faptul că după mulţi ani sunt primul ministru al Culturii care le păşeşte pragul, cum pot să spună alţii că eu n-aş fi păşit într-un muzeu?

Legat de opera lui Brâncuşi, într-adevăr, eu sunt un om sincer, am recunoscut. Până a fi ministru nu văzusem decât în fotografii opera lui Brâncuşi şi nici la Târgu Jiu nu fusesem niciodată. Am văzut operele, împreună cu ambasadoarea Franţei şi cu premierul Ludovic Orban, chiar în seara când am marcat Ziua Brâncuşi la Muzeul Naţional de Artă al României. Sigur că unii au întrebat cum de ministrul Culturii nu a văzut opera lui Brâncuşi live până atunci. E-adevărat că o văzusem doar în fotografii, dar nici nu a fost o probă eliminatorie la desemnarea ca ministru şi, sigur, că, dacă vedeam opera lui Brâncuşi şi nu vedeam o altă operă arhicunoscută, aş fi fost întrebat de ce nu am văzut-o pe aceea. Haideţi să fim serioşi! Nu cota de consum de artă plastică a ministrului este edificatoare, cum n-ar fi nici cota de consum a spectacolului. Eu cred că trebuie să ne axăm pe ce înseamnă activitate şi eficienţă în postura de ministru al Culturii.

AGERPRES: Au fost tineri la evenimentul de la MNAR de Ziua Brâncuşi?
Bogdan Gheorghiu: În afară de dezbaterea publică iscată şi pe care o văd un plus în ceea ce înseamnă reuşita acestui eveniment, vă spun că în curtea şi în interiorul muzeului, în acea zi de 19 februarie 2020 au fost peste 2.000 de persoane. Personalul muzeului a fost pur şi simplu depăşit pentru că nu era obişnuit cu asemenea valuri de vizitatori decât la Noaptea Muzeelor. Şi ca să vă facem o dimensionare corectă, dacă-mi permiteţi o comparaţie, într-o zi obişnuită sunt 200 de vizitatori, iar dacă vorbim strict de Ziua Brâncuşi, pe 19 februarie 2019 şi pe 19 februarie 2018, muzeul a fost închis pentru că era ziua liberă a săptămânii pentru personalul muzeului. Aşadar, conform programului, muzeul a fost închis de Ziua Brâncuşi şi acesta este termenul de comparaţie cu cei 2.000 de vizitatori care au venit anul acesta să vadă opera lui Brâncuşi. Printre aceştia m-am numărat şi eu, precizez încă o dată pentru răuvoitorii care ar spune că nu am păşit pragul unui muzeu, dar cifra de anul acesta este rezultatul campaniei iniţiate de Ministerul Culturii.

AGERPRES: Care lucrare v-a plăcut mai mult?
Bogdan Gheorghiu: Rugăciune mi-a plăcut foarte mult, iar o altă lucrare care mi-a atras atenţia a fost "Somn", ambele au o expresivitate deosebită. Eu nu sunt un critic de artă, nu am această pretenţie, dar, sincer vă spun, aceste lucrări m-au impresionat vizual foarte mult şi chiar am stat un timp îndelungat lângă ele pentru a le analiza mult mai mult decât am stat lângă celelalte opere. Mi-au atras în mod deosebit atenţia. Sigur, întreaga operă m-a impresionat într-un mod plăcut, dar ceea ce pot să vă asigur e că sunt un iubitor al artei şi chiar dacă nu am văzut toţi sculptorii români sau străini din lumea asta, preţuiesc arta şi voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a încuraja fenomenul cultural şi pe latura aceasta de artă plastică.

AGERPRES: Aţi făcut demersurile pentru înscrierea Roşiei Montane pe lista UNESCO. Care sunt următorii paşi?
Bogdan Gheorghiu: Nu. Să spun că am făcut eu demersurile, aş minţi. Eu doar am reluat procedura, suspendată de un guvern anterior. Aici era vorba de o asumare. Mi-am asumat reluarea procedurii. Sigur, am spus şi atunci, nu UNESCO va restaura Roşia Montană. Tot statul român trebuie să facă acest lucru. Un demers asumat în baza programului de guvernare noiembrie 2019 - februarie 2020 a fost reluarea procedurilor privind înscrierea sitului Roşia Montană şi ne-am ţinut de cuvânt. Dar aici, statul român trebuie să-şi facă datoria legat de ceea ce înseamnă lucrul la faţa locului la Roşia Montană.

Nu ne-am rezumat doar la reluarea acestui demers, ci am conceput şi un plan concret privind restaurarea şi reabilitarea patrimoniului cultural al Roşiei Montane. Am demarat, astfel, procesul de consultanţă cu autorităţile locale privind elaborarea Planului Urbanistic General. În acest sens, împreună cu Institutul Naţional al Patrimoniului, am avut o întâlnire cu primarul Roşiei Montane, domnul Eugen Furdui. Vom face demersuri către Ministerul Economiei pentru a finanţa acest PUG, pentru ca această cheltuială să nu pice în sarcina Primăriei. Avem toată deschiderea şi de la Ministerul Dezvoltării, mai ales că acolo există deja un program aflat deja în derulare, exact de finanţare PUG-urilor pe zonele cu monumente UNESCO, sau pasibile de a intra în patrimoniul UNESCO.

Totodată, continuăm procesul de clasare început de către Institutul Naţional al Patrimoniului. Ofer tot concursul celor de la INP, pentru că la Roşia Montană sunt imobile istorice valoroase - sediul vechii exploatări miniere, biserici istorice aparţinând mai multor confesiuni, amenajări hidrotehnice denumite tăuri. În această direcţie, în cadrul consultărilor, am discutat posibilitatea realizării unui proiect pilot pentru unul dintre tăurile din Roşia Montană.

Un alt obiectiv este reprezentat de transferul Muzeului Mineritului din patrimoniul Întreprinderii Miniere Roşia Montană (filială Minvest S.A.) în cea a Ministerului Culturii, pentru a înfiinţa Muzeul Naţional al Mineritului Aurifer. În acest sens, deja am purtat discuţii cu ministrul Economiei. Vom avea concursul din parte Ministerului Economiei, sunt de acord să ne cedeze acest muzeu, mai ales că acolo e un patrimoniu foarte valoros şi doar prin Ministerul Culturii el poate fi valorificat şi expus publicului, aşa cum o cer regulile muzeale.

Voi aduce în atenţie situaţia restaurării monumentelor istorice - Casa parohială greco-catolică şi Casa reformată. Şi aceasta din urmă e tot o casă parohială. Ele sunt deja înscrise în Programul Naţional de Restaurare, probabil că lucrările vor demara în această primăvară.

Este în analiză propunerea de realizare a lucrărilor de intervenţii de urgenţă necesare pentru o serie de alte monumente, inclusiv pentru clădiri aflate în proprietatea Primăriei, precum fosta maternitate şi fostul club al minerilor din Roşia Montană. Sunt mai multe acolo. 

Ministerul a demarat procedurile pentru semnarea unui nou accord-cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei având ca obiectiv finanţarea investiţiilor necesare de la Roşia Montană. Sigur, noi cu această bancă avem mai multe acorduri demarate. Avem în vedere inclusiv Muzeul Naţional de Istorie, sunt mai multe obiective, poate vom mai discuta aceste lucruri.

AGERPRES: Ce alte monumente mai are România în vedere pentru înscrierea în patrimoniul mondial? Există o listă sau măcar intenţii ale Ministerului Culturii în acest sens?
Bogdan Gheorghiu: Da. Legat de alte monumente aflate pe lista pentru înscrierea în patrimonial UNESCO avem, în primul rând, Ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu. Dosarul a fost depus la UNESCO în 2018 şi va intra în evaluare după finalizarea unui studiu cerut de Comitetul Patrimoniului Mondial, privind modul de tratare, în termenii Convenţiei Patrimoniului Mondial, a siturilor cu conotaţii negative, mai ales cele legate de războaie şi genocid. Studiul va fi elaborat de ICOMOS şi, după adoptarea unor concluzii, dosarele din această categorie îşi vor relua parcursul. Aici sunt chestiuni mai delicate şi de aceea aşteptăm răspunsul celor de la ICOMOS. Ansamblul de la Târgu Jiu este un memorial de război. Între timp, Ministerul Culturii a aprobat introducerea Ansamblului în Programul Naţional de Restaurare şi în curând vor fi lansate licitaţiile pentru proiectare.

AGERPRES: Mai aveţi şi alte proiecte?
Bogdan Gheorghiu: Frontierele Imperiului roman - Limes. Dosarul este transnaţional, cuprinde frontierele fizice - graniţa fortificată - ale imperiului în diferitele sale etape de extindere sau restrângere a Imperiului. În etapa actuală, România pregăteşte un dosar împreună cu Bulgaria, Croaţia şi Serbia, pentru frontierele dunărene. În acelaşi timp, pregătim un dosar pentru limesul dacic.

Vor urma şi alte dosare, pornind de la Lista Indicativă a României, recent actualizată. Nu au fost încă luate decizii privind ordinea în care vom începe pregătirea viitoarelor dosare. Sunt în discuţii, avem şi specialiştii noştri din minister şi pe cei de la Institutul Naţional al Patrimoniului şi, sigur, trebuie să luăm în calcul şi toate solicitările sosite de pe plan local.

Avem şi dosarul Restaurări ale arhitectului André Lecomte de Noüy - biserica Trei Ierarhi din Iaşi şi biserica Mănăstirii Argeşului, precum şi cel privind Fostele închisori comuniste.

Tot în acest context, considerăm că este un moment oportun şi pentru pregătirea dosarului pentru Mausoleele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani, în relaţie cu dosarul deja înaintat de Franţa şi Belgia către UNESCO, privind memoriale de pe frontul de vest al Primului război mondial (Sites funéraires et mémoriels de la Premičre Guerre mondiale - Front Ouest n.r.).

Toată lume ştie că noi ne luptăm să includem ia în Lista patrimoniului UNESCO, dar denumirea oficială a dosarului asta e: "Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova". Bugetul a fost aprobat la începutul lunii februarie 2020, iar termenul de depunere este martie 2021.

Mai este un parteneriat cu Slovenia, Slovacia, Bosnia şi Herţegovina, Ungaria, Croaţia şi Italia, vedeţi, suntem mai multe ţări partenere aici, în dosarul numit "Tradiţiile de creştere a cailor lipiţani". În martie 2020, urmează să fie depus la UNESCO pentru a fi inclus în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial.

AGERPRES: Un alt subiect care a ţinut presa în priză a fost cel legat de Bran. Ce ne puteţi spune despre situaţia Secţiei de Etnografie a Muzeului Naţional Bran (muzeul în aer liber din curtea Castelului Bran) care ar urma să fie evacuată? Înţeleg că un proprietar ar fi trimis o ofertă Ministerului Culturii, care ar avea posibilitatea să cumpere terenul.
Bogdan Gheorghiu: Da, am obţinut un răgaz cu acea evacuare. Sigur, acolo există instituţia din subordinea Ministerului Culturii numită Muzeul Naţional Bran. Acesta realizează demersurile necesare pentru clarificarea situaţiei terenului intravilan din localitatea Bran, pe suprafaţa căruia funcţionează Secţia Etnografică în Aer Liber, parte a instituţiei muzeale.

Având în vedere importanţa deosebită a monumentelor de patrimoniu, Liviu Brătescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, a realizat o vizită în localitatea Bran, apoi a avut loc, în sediul Ministerului Culturii, o întrevedere cu managerul instituţiei de cultură, Mihail Ion Gorgoi, alături de reprezentanţii legali ai instituţiei muzeale de la Bran şi cu cei ai unuia dintre proprietarii - moştenitori ai terenului. Acolo sunt trei parcele de teren. E o situaţie extrem de complicată din punct de vedere imobiliar.

AGERPRES: Fiecare dintre părţi a venit cu avocaţii ei?
Bogdan Gheorghiu: Fiind trei parcele practic, există reprezentanţi, în unele cazuri, iar în alte cazuri sunt chiar moştenitorii. Au fost şi anumite cedări de drepturi. E o situaţie juridică complexă acolo. Şi imobiliar şi juridic e complexă. Ministerul Culturii îşi doreşte să evite mutarea celor 18 monumente de arhitectură populară ce compun secţia etnografică în aer liber. Vă spun, ca să înţelegem valoarea patrimoniului de acolo. Aceste monumente, cu caracter unicat, au o vechime din secolele XVIII - XX. Ele nu pot fi demontate şi remontate peste noapte, mutarea lor presupune acţiuni complexe. Acolo trebuie acţionat cu specialişti şi chiar şi aşa există posibile deteriorări iremediabile, care ar genera pierderi de până la 30% din materialul lemnos, afectând autenticitatea acestora şi conducând la ample procese de recondiţionare.

Dacă bugetul pentru anul în curs va permite achiziţionarea terenului, prin exercitarea dreptului de preemţiune, vor fi demarate acţiunile necesare, dar mai întâi trebuie clarificată situaţia juridică a terenului, a dreptului de proprietate asupra acestuia de către moştenitori. Ce pot să adaug este că, în momentul de faţă, Ministerul Culturii face demersuri în vederea obţinerii unui punct de vedere din partea Ministerului Justiţiei.

AGERPRES: Dar pentru Muzeul Naţional Bran, care este găzduit de o pensiune, am fost acolo astă vară, se poate găsi o clădire corespunzătoare unei instituţii de rang naţional?
Bogdan Gheorghiu: Muzeul a primit donaţie parterul unei clădiri din Bran, care este, oricum, în stare avansată de degradare. Managerul muzeului a pus în discuţie cumpărarea celeilalte părţi de clădire şi a solicitat anul trecut ca Ministerul Culturii să aloce fonduri în acest sens. În acest moment, departamentele de specialitate analizează această situaţie.

AGERPRES: S-a vehiculat anii trecuţi posibilitatea creşterii cuantumului chiriei pe care Ministerul Culturii o plăteşte pentru închirierea Castelului Peleş, Familia Regală dorind să investească în întreţinerea clădirii. Înţeleg că această chestiune s-a soluţionat. Puteţi să ne daţi mai multe amănunte despre acest subiect?
Bogdan Gheorghiu: Ce pot să vă spun este că în această scurtă perioadă scurtă a Guvernării PNL, atât Ministerul Culturii, dar mai ales premierul Ludovic Orban, au reluat dialogul cu Familia Regală. Şi chiar a fost reluat în aşa fel încât să remedieze relaţia lăsată în paragină de către vechea guvernare a PSD. Nici pe departe nu putem pune semnul egal între cum se dialoghează azi între Casa Regală şi statul român şi cum se dialoga în perioada guvernării social-democrate. Muzeul Naţional Peleş nu trebuia şi nu trebuie să reprezinte un pion al jocurilor politice meschine. Astfel, am negociat o nouă chirie pe care Muzeul Naţional Peleş o plăteşte familiei Regale, sumă care poate fi folosită acum pentru restaurarea clădirii şi pentru intervenţii de urgenţă asupra monumentului istoric. Repet, există o bună relaţie, o foarte bună comunicare între Casa Regală - Ministerul Culturii, între Casa Regală şi premierul Ludovic Orban.

AGERPRES: Am înţeles că s-a dublat chiria.
Bogdan Gheorghiu: Da, într-adevăr, am încercat să ajungem la o soluţie suportabilă şi pentru bugetul nostru, dar o soluţie rezonabilă şi pentru ca dânşii să poată suporta acolo nişte costuri de întreţinere, având în vedere că, legal, ministerul nu poate investi. Repet, e doar un prim pas. Suntem într-un permanent dialog cu Casa Regală, pentru că mai sunt multe lucruri de reglat acolo şi pe relaţia Casei Regale cu RA-APPS. De aceea insist pe relaţia cu premierul, pentru că nu doar Ministerul Culturii este parte în relaţia cu Casa Regală din partea statului român. E foarte important că premierul are o mare deschidere pentru că sunt foarte lucruri de reglat şi în relaţia Casei Regale cu autorităţile locale din Sinaia. Sunt mai multe relaţii acolo.

AGERPRES: În altă ordine de idei, toţi miniştrii au avut de furcă cu cinematografia. Are o lege, care a fost însă foarte contestată în anii trecuţi. Veţi adopta noi reglementări? Care mai este situaţia Arhivei Naţionale?
Bogdan Gheorghiu: La sfârşitul anului, Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), condus de doamna Mitran (Anca Mitran, manager general CNC - n.r.) a depus la Ministerul Culturii un proiect de lege care a intrat pe circuit pentru a fi avizat de departamentele ministerului. Modificările propuse pot fi găsite pe site-ul CNC.

Legat de Arhiva de film, aceasta poate fi vizitată de oricine doreşte, este conservată conform parametrilor internaţionali.

AGERPRES: Aveţi proiecte şi pentru alte instituţii, precum Opera, Opereta, muzeele, teatrele? Când ne putem aştepta să vedem nume de răsunet pe afişul ONB? Sunt mulţi artişti români pe care publicul îi aşteaptă la Bucureşti.
Bogdan Gheorghiu: Modul în care sunt realizate stagiunile de spectacole reflectă viziunea managerială a echipelor care coordonează instituţiile de spectacol. Reprezentanţii instituţiilor de spectacol sunt direct responsabili conform contractelor de management de modul de utilizare a bugetului aprobat al instituţiei şi de negocierea clauzele contractelor încheiate conform prevederilor legale. Ceea ce pot să vă asigur este că Ministerul Culturii manifestă cea mai mare deschidere pentru valorificarea actului creativ şi oferă sprijin financiar, inclusiv prin Programul Cultural Prioritar şi Nevoi Culturale de Urgenţă.

Legat de întrebarea dumneavoastră, 'capete de afiş'. Managerii au această libertate de a-şi pune în practică propria viziune legat de ceea ce înseamnă alcătuirea distribuţiilor, contractarea capetelor de afiş. Noi putem să evaluăm, când vine vremea la evaluare, şi sigur că se poate aprecia o politică managerială mai bună sau mai puţin bună. Dar nu interferăm în a-i determina să aleagă un cap sau altul de afiş.

AGERPRES: În ce fel veţi sprijini colectivităţile locale în vederea creşterii capacităţilor instituţionale, bugetare şi tehnice pentru promovarea culturii locale şi a patrimoniului cultural local şi naţional?
Bogdan Gheorghiu: Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, în calitate de Operator al Programului RO-CULTURA, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021, acordă finanţare pentru consolidarea antreprenoriatului cultural şi dezvoltarea audienţei şi a publicului prin intermediul a trei apeluri de proiecte. Primul apel, în valoare de 2,5 milioane de Euro a fost lansat în 2019 şi va fi succedat de altele două în 2020 şi 2021. În cadrul apelului din 2019, au fost selectate nouă proiecte în valoare totală de 1.157.000 euro, reprezentând peste 90% din bugetul alocat apelului. Am prezentat acest lucru şi într-o conferinţă de presă.

Programul RO-CULTURA se adresează proiectelor care contribuie la îmbunătăţirea accesului la cultură, la consolidarea antreprenoriatului cultural şi la susţinerea cooperării culturale internaţionale în domeniul creaţiei artistice contemporane. Eu, ca ministru, le susţin în mod deosebit pe cele care ajută la o mai mare deschiderea a publicului larg către fenomenul cultural şi aici am avut câteva programe implementate care au contribuit într-un mod decisiv la valorificarea unui patrimoniu care altfel ar fi existat în nişte exemple.

AGERPRES: Bate la uşă "Timişoara Capitală Europeană a Culturii". Ce a întreprins, până în prezent, şi ce intenţionează să întreprindă Ministerul Culturii în vederea sprijinirii autorităţilor locale, că tot vorbeam de ele, pentru desfăşurarea optimă a acestei acţiuni? Aveţi semnale privind nominalizarea secretarului de stat care să aibă această însărcinare?
Bogdan Gheorghiu: În bugetul de stat aprobat pentru anul 2020 a fost inclusă pentru prima dată o filă de buget aferentă Programului cultural naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2021". Ministerul Culturii a alocat, conform Ordonanţei de Urgenţă 42/2019 şi conform Legii 198/2019 de aprobare a ordonanţei, suma de 2.700.000 lei. A fost cel mai mare buget alocat până acum de Ministerul Culturii. Ţin să precizez că suma iniţială era mai mică, dar a fost majorată în urma unui amendament depus de doi parlamentari, respectiv Alina Gorghiu şi Bogdan Gheorghiu. Un senator şi un deputat au depus un amendament care a fost aprobat atunci la alcătuirea bugetului.

Pe de altă parte, Ministerul Fondurilor Europene, în dialog cu Ministerul Culturii şi cu Asociaţia Timişoara - Capitală Europeană a Culturii, a lansat linia de finanţare prin Granturile SEE şi Norvegiene şi prin Fondul pentru Relaţii Bilaterale pentru evenimente asociate programului Timişoara 2021 Capitala Europeană a Culturii şi derulate în parteneriat cu entităţi similare din statele donatoare - Norvegia, Islanda, Liechtenstein. Bugetul total de finanţare este de 1 milion de euro. Poate aplica orice entitate publică sau privată, inclusiv ONG-uri din România şi statele donatoare. Şi chiar fac un apel să se înscrie. Trebuie să aibă personalitate juridică. E foarte importantă respectarea ghidului de finanţare. Este, practic, ca un test grilă. Dacă din programul de calculator se consideră că o singură căsuţă nu a respectat ceea ce înseamnă grila respectivă, eşti eliminat. Deci trebuie foarte mare atenţie la aplicare. Şi acolo nu se aplică legea românească cu contestaţia. Acolo ai fost eliminat o dată şi 'Ne vedem data viitoare!'. Cam astea sunt regulile la aceste finanţări.

AGERPRES: Ce alte proiecte aveţi în vedere?
Bogdan Gheorghiu: Pentru perioada următoare, avem în vedere redeschiderea discuţiilor guvernamentale pentru obţinerea de credite externe. Ele pot fi acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cu scopul de a acoperi parţial necesarul financiar - vă spuneam că avem multe necesităţi - pentru consolidarea, restaurarea, amenajarea şi dotarea unor instituţii de cultură. Şi, în primul rând, pentru că acolo sunt şi cei mai mulţi bani, vorbim de Muzeul Naţional de Istorie a României. Nu pot să vă dau o sumă exactă, dar vă spun, groso modo, acolo sunt necesari vreo 150 de milioane de euro ca să se facă Muzeul Naţional de Istorie aşa cum trebuie să arate şi să fie restaurat complet.

Sigur că avem în vedere, pe de-o parte, lucrări de consolidare, pe de altă parte, de restaurare sau de amenajare. Mai avem lucrări la Teatrul Naţional şi Opera Română Cluj-Napoca, practic ele împart aceeaşi clădire, la Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste de la Timişoara, care este un proiect în derulare, care are termen de finalizare în 2024, dacă ţin bine minte.

Sala Palatului este, din punctul meu de vedere, o pată pe ceea ce înseamnă instituţie de spectacol din România. Pentru că este o sală reprezentativă, care, datorită capacităţii, uneori eşti nevoit să apelezi la ea chiar dacă nu oferă neapărat cele mai bune condiţii de acustică. Acolo e nevoie de o intervenţie. Dacă vreţi un punct de vedere personal aici, ar trebui să fie la Ministerul Culturii, pentru ca noi să putem accesa programe, să putem avea o continuitate în ceea ce înseamnă investiţii în Sala Palatului.

Această plimbare de la Ministerul Culturii la RA-APPS şi înapoi nu face decât să dăuneze oricărei intenţii de reabilitare a Sălii Palatului pentru că ea, schimbându-şi stăpânul şi administratorul de azi pe mâine, este foarte greu de-a avea acolo un proiect care să aibă parte de continuitate.

AGERPRES: Au fost dirijori, invitaţi la Festivalul Enescu, Zubin Mehta şi alţii, care au reproşat acustica execrabilă a sălii. Mi-au declarat că vin de dragul României.
Bogdan Gheorghiu: Şi, până la acustică, vorbim de tot ceea ce înseamnă reabilitare din punct de vedere termic... Sunt foarte multe de rezolvat acolo. Sigur, sunt multe obiective de importanţă naţională care au nevoie stringentă de lucrări, ca urmare a stării de degradare în care se găsesc. Nu ne-ar ajunge acest birou ca să punem toate sesizările care ne vin la minister. De multe ori sunt întrebat: 'Domne', nu ştiţi în judeţul cutare, în localitatea cutare de obiectivul cutare?'. Şi le spun: 'Nu pot să ştiu pe fiecare...'. Chiar la audierile în comisii, s-a uitat lung un domn deputat. Şi i-am spus: 'Sunt peste 30.000. Ar fi culmea ca eu sau dumneavoastră să avem pretenţia că ar trebui să le ştiu pe toate'. Dar încercăm şi noi să facem o ordine între priorităţi şi, cu siguranţă, nu le putem acoperi pe toate. Trebuie să alegem priorităţile priorităţilor. Am mai spus-o şi o repet: Şi bugetul Ministerului Culturii este unul mult prea mic pentru nevoile pe care le au cultura şi patrimoniul din România.

AGERPRES: Legislativ, ce veţi întreprinde?
Bogdan Gheorghiu: Trebuie să ne integrăm în tot ceea ce înseamnă a fi membru al Uniunii Europene şi din punct de vedere legislativ, trebuie să avem în vedere transpunerea directivelor Uniunii în legislaţia naţională. Este un lucru de care ne izbim atât în ceea ce înseamnă protejarea patrimoniului, cât şi în audiovizual. În domeniul serviciilor mass-media audiovizuale, termenul limită pentru transpunerea în legislaţia naţională este 19 septembrie 2020. Deci aici ar fi cel mai urgent, pentru că altfel intrăm în infringement. În domeniul copyright, în anul 2019 au fost adoptate două directive cu termen de transpunere iunie 2021.

Sigur, mai este mult de lucru, dar ce pot să vă spun este că ne străduim să facem faţă tuturor provocărilor. Paleta de domenii care sunt legate de Ministerul Culturii este extrem de largă, când crezi că începi s-o scoţi la capăt pe o latură apare un val de probleme pe o altă latură, indiferent că alergăm de la Brâncuşi/Cuminţenia Pământului, până la Roşia Montană, sau ne ducem pe situaţia patrimoniului, sau pe situri arheologice, sau pe muzee, sau pe clădiri de patrimoniu lăsate de izbelişte, criza de restauratori cu care se confruntă întreaga reţea de muzee din România, discrepanţele salariale. Şi astea sunt doar câteva din problemele cu care se confruntă un ministru al Culturii. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Ada Vîlceanu)