Locatarii blocurilor din oraşul medieval Lipova nu mai au parte de condiţii de locuit specifice mediului urban, după ce sistemul public de termoficare a fost desfiinţat, iar oamenii şi-au înlocuit caloriferele cu sobe, astfel că faţadele blocurilor sunt acoperite de burlane, în timp ce curţile, pivniţele, garajele sau balcoanele sunt ticsite cu lemne de foc.

Foto: (c) Marian Buga / AGERPRES

Circa 2.000 de oameni locuiesc în blocurile din Lipova, adică 20% din populaţie, însă condiţiile de care au parte sunt, mai curând, de mediul rural. În această perioadă, locatarii îşi fac noi provizii de lemne pentru iarnă, pe care le depozitează în spaţiile în care înainte îşi ţineau maşinile sau murăturile, adică în garaje, pivniţe, balcoane sau diverse construcţii improvizate.

Foto: (c) Marian Buga / AGERPRES

Între blocuri pot fi văzute numeroase grămezi de lemne pregătite pentru a fi tăiate, iar faţadele clădirilor sunt acoperite de burlane care ies din fiecare apartament, stricând imaginea oraşului medieval, cândva o atracţie pentru turişti.

Locatarii celor aproximativ 30 de blocuri cu patru şi cinci etaje nu mai sunt racordaţi la un sistem centralizat de încălzire de aproape 20 de ani, de când centrala oraşului a fost desfiinţată. Astfel, au fost nevoiţi să-şi demonteze caloriferele, pe care le-au dus la fier vechi. În schimb, şi-au montat sobe, iar acum, cât e ziua de lungă, sparg lemne în faţa blocului şi le duc la etaje cu găleţile, în timp ce unii, mai ingenioşi, şi-au montat scripeţi motorizaţi în balcoane, pe care îi folosesc pentru a ridica lemnele în apartamente.

Foto: (c) Marian Buga / AGERPRES

"Nu mai avem centrală în oraş, au dat-o la fier vechi. Acum ne cumpărăm lemne de la ocol şi le ţinem pe unde putem. Trăim ca la ţară, doar taxele pe care le plătim la primărie sunt de oraş. Eu mi-am umplut pivniţa cu lemne şi le car la etaj cu găleata. Vă daţi seama că e greu, că suntem bătrâni majoritatea. Unii care au avut bani şi-au pus scripeţi cu motor şi trag uşor lemnele în balcon, că altfel e greu să le cari până la etajul cinci", spune Dumitru Creţu, de la blocul A2, de pe strada Aurel Vlaicu. Pe el l-am găsit în curtea blocului, în timp ce despica nişte butuci pentru a-i băga pe foc.

Foto: (c) Marian Buga / AGERPRES

Locatarii blocurilor sunt conştienţi de imaginea de "ghetou" pe care singuri au creat-o cartierului, însă spun că nu au avut de ales şi a trebuit să îşi facă burlane, din moment de blocurile nu erau prevăzute cu hornuri.

"Unii au folosit coloanele de aerisire, pe care le-au transformat în hornuri, dar majoritatea ne-am spart pereţii şi am făcut burlane. E urât să vezi blocul plin cu hornuri din tablă din care iese fum, parcă trăim în ghetou. Nici ferestrele nu le poţi deschide iarna ca să aeriseşti locuinţa, că te îneci cu fum de la vecini", spune Mirela Bulboacă, o locatară.

Administraţia locală recunoaşte că nu există soluţii pentru următorii ani, pentru că oraşul nu este racordat la reţeaua de gaze naturale.

Primarul din Lipova, Iosif Jichici, a declarat, pentru AGERPRES, că singurul proiect care se află în derulare este pentru construirea unei centrale pe biomasă, dar care va deservi exclusiv instituţiile publice.

"Vechea centrală termică a oraşului a fost închisă pentru că era ineficientă. Energia produsă era prea scumpă, iar oamenii s-au debranşat singuri, pe rând, până când a trebuit să fie închisă centrala. Avem în jur de 500 de apartamente de bloc în oraş, iar locatarii şi-au făcut sobe. Sigur, e foarte urât să vezi blocurile cu zeci de burlane care afumă oraşul, dar ar fi exagerat să aplicăm amenzi când nu putem oferi alternativă. Speranţa noastră este că vom avea şi noi gaz, cândva, iar atunci vom putea gândi o strategie. S-ar putea amenaja centrale pe gaz la fiecare bloc sau în cartier, dar nu putem şti când vom fi racordaţi, pentru că cerem asta de ani de zile. Acum avem în derulare un proiect estimat la două milioane de euro, pentru construirea unei centrale pe biomasă, care va încălzi şcolile, spitalul, primăria şi celelalte instituţii", a precizat edilul.

Din cauza burlanelor de pe faţade, proprietarii nu îşi pot face nici planuri pentru a reabilita termic blocurile.

"Nu putem pune amporă pe exterior pentru că avem burlane, ar însemna să renunţăm la ele, ca să nu luăm foc. Noi am vrut să reabilităm termic blocul, pentru a schimba şi aspectul faţadei, dar până nu avem gaz, să ne punem centrale, nu putem face asta", spune Flavius Martin, un locatar.

Una dintre grijile cele mai mari ale celor care trăiesc în apartamentele din Lipova este legată de procurarea lemnelor de foc şi de preţul tot mai mare al acestora.

Foto: (c) Marian Buga / AGERPRES

"În ultimii zece ani a fost foarte greu să facem rost de lemne şi sunt tot mai scumpe. Eu plătesc pentru apartamentul meu cu două camere, de nici 70 de metri pătraţi, în jur de 2.500 de lei pe iarnă. Mai ieftin era pe gaz, iar cu lemne, acum zece ani mă costa la jumătate. Când nu găsim lemne, mai cumpărăm din magazin brichete din rumeguş, dar sunt şi mai scumpe, 13 lei un pachet de 10 kilograme, iar în fiecare zi avem nevoie de două pachete", afirmă Flavius Martin.

Oraşul medieval aflat la 30 de kilometri de municipiul Arad, care are un centru cu multe imobile vechi, nu mai atrage turişti la fel ca înainte de 1989, când staţiunea Băile Lipova era principalul punct de atracţie, fiind considerată "perla" Văii Mureşului. Zona de agrement, aflată la marginea oraşului, mai are acum un ştrand cu ape termale şi un camping.

Cei mai mulţi turişti merg la Mănăstirea Franciscană "Maria Radna", principalul loc de pelerinaj catolic din vestul ţării, vizitată de aproape 100.000 de persoane în fiecare an. AGERPRES/(AS - autor: Marian Buga, editor: Oana Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)