Lecţiile de olărit susţinute de o adolescentă în vârstă de 16 ani, precum şi paporniţele şi rogojinile împletite din trestie au fost printre atracţiile Festivalului zaibărului şi al prazului care a avut loc în perioada 19-21 octombrie, la Băileşti.

Alexandra Ştefănică, elevă la Liceul Teoretic "Petre Pandrea" din Balş, şi-a descoperit pasiunea pentru olărit la atelierul de profil înfiinţat la liceu de către primarul oraşului şi a venit îmbrăcată în costum naţional la festival, la Băileşti, ca să le arate şi altor tineri ce înseamnă meşteşugul olăritului.

"Lucrez de aproximativ 4 luni. Înainte m-am mai ocupat de sculptură, dar nu atât de mult ca să fie ceva foarte important în viaţa mea. Când a venit dl. profesor (n.red. - profesorul de la atelierul de olărit) eram la un atelier de pictură, iar dumnealui a văzut un îngeraş făcut în perioada în care sculptam şi m-a contactat. Atunci a luat naştere şi atelierul nostru de olărit din liceu şi încercăm să convingem cât mai mulţi copii că tradiţiile noastre sunt atât de frumoase şi că merită conservate. Este cu adevărat interesant să lucrezi la o roată, să încerci să ai grijă ce faci, să arate bine, să prindă o formă, plus că fiecare copil e atras de ceva anume. Unii sunt atraşi de decorat, alţii de modelat. Pur şi simplu faptul că olăritul uneşte mai multe persoane este ceva fantastic pentru noi", a spus Alexandra.

Ea a menţionat că este cu adevărat "pasionată şi îndrăgostită" de acest meşteşug, ceea ce nu ar fi crezut vreodată că i s-ar putea întâmpla.

"Maică-mea a fost la început sceptică, lucru care încă mă deranjează, dar sper că a observat şi ea că pasiunile trebuie îngrijite cât de mult poţi. Îmi zicea că e timp irosit să mergi la atelier, însă mie mi se pare cel mai bine folosit timp posibil pentru că fac ceea ce îmi place şi evoluez în ceea ce fac şi pot şi să le arăt altora cât de frumos este. Pur şi simplu lutul începe să facă parte din fiecare dintre noi care mergem la atelier. Acolo este tot timpul o competiţie, pentru că fiecare vrea şi devine mai bun ca celălalt şi asta îi încurajează să lucreze cât mai mult şi să experimenteze cât mai multe. Lucrul în echipă este foarte prezent: cineva modelează, altcineva decorează sau pur şi simplu motivele sunt adăugate de mai mulţi pe acelaşi obiect", a afirmat adolescenta.

Profesorul atelierului de olărit de la Liceul Teoretic "Petre Pandrea" din Balş, Mihai Truşcă (58 ani), care provine dintr-o familie de olari cu renume din zona Româna - Marin şi Teodora Truşcă - a povestit că a început acest meşteşug de la 6 ani şi, chiar dacă o perioadă a plecat din ţară şi l-a întrerupt, speră ca prin copiii de la liceu această tradiţie să fie dusă mai departe, mai ales că unii dintre ei sunt foarte talentaţi.

"Am venit să arătăm publicului cum se practică olăritul pe care vrem să-l continuăm cu aceşti copii minunaţi. Tatăl meu a fost unul dintre cei mai talentaţi olari, motiv pentru care are şi o statuie la Primăria oraşului Balş, iar eu am continuat după dumnealui. Lucrez de la 6 ani. Eram copil mic şi tata mă obliga să învăţ meseria asta că îmi va fi de viitor. Şi uite că s-a rezolvat", a spus Mihai Truşcă, care a reprezentat România la Washington, în 1999, la cel mai mare festival internaţional de tradiţii, unde a ocupat un loc fruntaş.

Truşcă susţine că, dacă în momentul în care a început să prindă tainele modelării lutului, olăritul mergea foarte bine, obiectele erau căutate, iar un olar câştiga cât să poată trăi decent şi să îşi ţină copiii în şcoală, acum se vinde tot mai puţin, pentru că lumea nu mai găteşte în vase de lut şi pentru că kitsch-urile sunt prezentate ca produse originale, tradiţionale.

"Sper ca aceşti copii să ducă tradiţia mai departe, pentru că în zona Româna erau 130 de olari, iar acum mai sunt şase şi aceia cu vârste peste 60 de ani. Noi am fost la părinţi trei băieţi şi o fată şi toţi băieţii am continuat acest meşteşug, dar fata, nu. La rândul meu am doi copii - o fată şi un băiat, dar niciunuia nu i-a plăcut şi nu au mai continuat. Datorită primarului oraşului Balş, am reuşit să descopăr nişte copii foarte talentaţi. În 3 luni de când această domnişoară (n.red. - Alexandra) este la mine, lucrează vase extraordinar de frumoase pe care eu la vârsta ei nu reuşeam să le fac. Am 30 de copii la Liceul Teoretic "Petre Pandrea" din Balş unde sunt angajatul primăriei şi predau olăritul, iar rezultatele se văd. Am copii cu care pot să merg direct la faza naţională a concursurilor de olărit. Am şi participat la numeroase concursuri şi am câştigat nenumărate premii. Cu aceşti copii cred că putem ajunge mai departe decât am gândit eu", a povestit profesorul Mihai Truşcă.

Un alt meşteşugar care şi-a prezentat produsele la Festivalul zaibărului şi al prazului din Băileşti a fost Gheorghe Neagoe, din Gura Călui (judeţul Olt), care a venit cu paporniţe şi rogojini împletite din papură.

"Lucrez la paporniţe de când eram copil, apoi 40 de ani nu am mai lucrat, iar în momentul în care am ieşit la pensie, în urmă cu 3 ani, am reluat activitatea. (...) Materialul trebuie desfăcut, pus la uscat, aţa urzită pe război, sucită pe sucală special făcută. Sunt foarte căutate, primesc şi comenzi speciale de peste hotare şi lucrez după comandă - unii vor de o anumită mărime şi o anumită cantitate. Şi rogojinile le fac pe comandă. Acum aştept pe cineva care vine că ia cinci rogojini să le bage în pivniţă, ca să nu tragă igrasie; prinde rogojina în scânduri şi o lăcuieşte", a spus Neagoe.

Sutele de persoane prezente la festivalul din Băileşti au fost aşteptate cu bucate tradiţionale şi concursuri de glume olteneşti şi de interpretare muzicală populară, paradă de costume populare purtate de tineri, precum şi concursuri pentru desemnarea celui mai bun vin şi a celei mai originale reţete gastronomice vechi. Oaspeţii au putut totodată să viziteze şi casa memorială a marelui actor Amza Pellea. AGERPRES/(A - autor: Maria Mitrică, editor: Nona Jalbă, editor online: Anda Badea)