Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua de conştientizare asupra rechinilor

Asemenea prădătorilor importanţi din orice ecosistem, rechinii joacă un rol esenţial în menţinerea sănătăţii şi productivităţii mărilor, însă diverse ameninţări fac din aceşti "oligarhi" ai oceanelor o specie persecutată şi vulnerabilă. Deşi nimeni nu ne sugerează să ieşim şi să îmbrăţişăm un mare rechin alb cu ocazia #SharkAwarenessDay, cel puţin putem respecta aceste creaturi minunate şi contribui la protejarea lor.

De la rechinul mako la rechinul pelerin, de la marele alb la rechinul ciocan şi de la rechinul infirmier la rechinul tigru, rechinii cutreieră oceanele (şi, în câteva cazuri, râurile de apă dulce) din întreaga lume. Aceste vieţuitoare cu dinţi de temut, înrudite îndeaproape cu calcanii, trăiesc în medie în jur de 30 de ani, însă unele specii ajung la peste 100, fiind descoperit chiar un rechin de Groenlanda care avea cel puţin 272 de ani!

Caracteristica lor cea mai uşor de recunoscut, bineînţeles - dinţii lor ascuţiţi ca briciul: rechinii pot avea până la şapte rânduri de dinţi şi pot folosi până la 30.000 de dinţi în timpul vieţii. O altă armă cheie în arsenalul lor de vânătoare este sensibilitatea lor electrică, fiind capabili să capteze câmpurile electromagnetice mai bine decât orice alt animal. Acest lucru le permite să îşi caute prada, chiar dacă aceasta se ascunde sau este camuflată.

Cu atât de multe specii de rechini întâlnite pe globul, nu este de mirare că aceste vieţuitoare marine au şi câteva ciudăţenii minunate! Ştiaţi, spre exemplu, că rechinii de bambus nu ştiu să înoate (în schimb, se împing pe nisip cu ajutorul aripioarelor) sau că sarcina femelelor de rechin gulerat durează 3,5 ani? Ştiaţi că rechinii ciocan au un câmp vizual de 360 de grade sau că femelele de rechin se reproduc ocazional prin partenogeneză (în esenţă, un tip de clonare)?

Rechinii sunt una dintre cele mai vechi specii de pe planetă, fosilele arătând că aceştia populau oceanele Terrei cu cel puţin 420 de milioane de ani în urmă. Rechinii din zilele noastre au o istorie de aproximativ 100 de milioane de ani, trăind chiar şi în perioada dinozaurilor! În prezent, există peste 500 de specii de rechini, de la micul rechin-lanternă, care poate încăpea într-o palmă, la giganticul rechin-balenă, care poate atinge până la 10 metri. Nimic nu se putea compara însă cu megalodon-ul, o rudă dispărută a rechinului alb de astăzi, care putea ajunge până la 20 de metri.

Unele culturi, cum ar fi cea hawaiană sau cea a insulelor din Pacific, au venerat şi respectat mult timp aceşti vânători şi prădători impresionanţi, prin legende şi mitologii, însă, din păcate, reprezentările culturale ale acestor creaturi au contribuit în mare măsură la frica şi stigmatul care le înconjoară. Este greu să găseşti un film despre rechini care să nu prezinte aceste animale într-o lumină cel puţin parţial defavorabilă, iar majoritatea blockbusterelor de la Hollywood, de la "Jaws" şi "Deep Blue Sea" la "The Shallows" şi "In the Deep" au perpetuat ideea că rechinii sunt monştri însetaţi de sânge şi răzbunători.

Cei familiarizaţi cu rechinii vor şti că această reputaţie nedreaptă este departe de adevăr şi că aceste creaturi magnifice sunt ameninţate mult mai mult de noi, oamenii, decât suntem noi de ei. De fapt, deşi anual se înregistrează circa 10 atacuri fatale ale rechinilor (pentru context, vacile ucid 20 de oameni pe an, furnicile, 50, iar nucile de cocos care cad fac anual 150 de victime!), aproximativ 100 de milioane de rechini sunt ucişi de oameni în fiecare an.

Printre motivele uciderii acestora figurează pescuitul excesiv şi capturile accidentale, poluarea, cererea mondială de produse cum ar fi supa de aripioare de rechin şi medalioanele din dinţi de rechin, precum şi un sentiment exagerat de ameninţare pe plaje şi în regiuni de coastă unde se ştie că există rechini, ceea ce duce la sacrificări excesive. Îndepărtarea aripioarelor este, în particular, o practică deosebit de crudă şi de inutilă, în care după tăierea acestora, animalele vii sunt aruncate înapoi în mare, unde se vor îneca în curând sau vor fi mâncate de un alt prădător.

Ca urmare a acestor activităţi, experţii consideră că, în ultimii 50 de ani, numărul rechinilor a scăzut cu peste 70%, ceea ce reprezintă o pierdere devastatoare pentru biodiversitatea oceanelor noastre.

În acest context, Ziua de conştientizare asupra rechinilor urmăreşte atât să risipească teama, stigmatizarea şi dezinformarea care înconjoară rechinii, cât şi să crească gradul de conştientizare cu privire la situaţia dificilă în care se află aceste animale, inspirând oamenii din întreaga lume să acţioneze pentru conservarea lor, în condiţiile în numeroase specii sunt clasificate de către Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) drept ameninţate, iar unele sunt chiar în pericol critic de dispariţie.

În calitate de prădători, rechinii sunt de o importanţă vitală pentru ecosistemele sănătoase, împiedicând alte animale să se înmulţească prea mult şi consumând adesea exemplare bătrâne şi bolnave, ceea ce ajută la menţinerea în bună stare a populaţiilor rămase. Acest aspect are, de asemenea, efecte în lanţ asupra condiţiilor oceanice şi planetare mai largi. Spre exemplu, prin menţinerea sub control a numărului de ţestoase marine, rechinii contribuie, de asemenea, la menţinerea nivelului de iarbă marină, un rezervor important de dioxid de carbon. Un ecosistem oceanic echilibrat înseamnă o planetă sănătoasă, iar rechinii sunt esenţiali pentru menţinerea acestui echilibru.

Ziua pandemoniului

Eliberaţi-vă de viaţa ordonată şi lăsaţi să domnească "pandemoniul". Purtaţi ce vrei, mâncaţi ce vreţi şi nu faceţi nimic pentru că sunteţi de părere că "trebuie". Trăiască forţele haosului! Lăsaţi biroul neorganizat, opriţi alarmele şi lăsaţi rufele nespălate! Abandonaţi-vă programul şi lăsaţi ca abandonul să vă ghideze această zi! Aveţi un plan de acţiune? Întrerupeţi-l. Vă plimbaţi pe un dig şi aveţi brusc dorinţa de a sări în apă? Faceţi-o! Decideţi la întâmplare că movul şi verdele neon sunt culori perfect complementare? Purtaţi-le! Marcată anual în data de 14 iulie, Ziua pandemoniului este dedicată neaşteptatului, iar dacă duceţi o viaţă ordonată, aceasta este ocazia ideală pentru a lăsa dezordinea să pătrundă măcar o zi în viaţa dumneavoastră.

Cuvântul "pandemoniu" a apărut în secolul al XVII-lea, fiind folosit în poemul "Paradisul pierdut" al lui John Milton. Una dintre cele mai faimoase poezii ale literaturii engleze, poemul reia povestea biblică a lui Adam şi a Evei şi a modului în care aceştia sunt ispitiţi de Satana.

"Pandemoniu" este un cuvânt hibrid care combină grecescul "pan" (tot) şi latinescul "daemonium" ("diavol"). "Pandaemonium" era capitala Infernului în poemul lui Milton, însă folosit în zilele noastre, cuvântul nu are implicaţii atât de înfricoşătoare, reprezentând în schimb tot ceea ce este imprevizibil, dezorganizat şi haotic.

#PandemoniumDay a fost concepută pentru a vă ajuta să vă recăpătaţi viaţa înapoi. Dacă simţi că viaţa dumneavoastră este prea previzibilă, plictisitoare, programată şi ordonată, atunci aceasta este ziua în care poţi să aruncaţi pe fereastră regulile şi să faceţi ceva v-aţi dorit întotdeauna să realizaţi.AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Anda Badea)