Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua îmbrăţişărilor

Îmbrăţişările reprezintă una dintre cele mai simple modalităţi de a ne arăta afecţiunea, iar Ziua îmbrăţişărilor, marcată pe 21 ianuarie, încurajează oamenii să strângă în braţe persoanele dragi.

Celebrată pentru prima dată în 1986 în Statele Unite, Ziua îmbrăţişărilor a fost fondată de Kevin Zaborney, care a venit cu ideea unei astfel de sărbători după ce a observat că în perioada dintre Crăciun, Anul Nou şi Sfântul Valentin, oamenii au tendinţa de a deveni melancolici, în ciuda atmosferei vesele din preajma sărbătorilor.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Potrivit studiilor, oamenii au tendinţa să nu-şi arate emoţiile în public, aşa că Ziua naţională a îmbrăţişărilor îşi propune să schimbe felul în care ne raportăm la emoţii. Îmbrăţişările au multe beneficii: ajută la reducerea stresului, contribuie la întărirea sistemului imunitar, îmbunătăţesc sănătatea inimii, produc oxitocină, un hormon asociat cu starea de bine.

Deşi este mai dificil de celebrat în perioada pandemiei de COVID-19, Ziua îmbrăţişărilor (#HuggingDay) este prilejul potrivit de a strânge în braţe persoanele dragi. O zi similară este celebrată şi pe 6 ianuarie.

Ziua aprecierii veveriţelor

Veveriţele, creaturi micuţe cu coadă stufoasă, sunt întâlnite peste tot în oraşe - în parcuri, campusuri universitare şi păduri. Trăiesc în copaci sau sapă o groapă în pământ care să le servească drept locuinţă. Au abilitatea de a se adapta rapid la mediu, o memorie impresionantă care le ajută să regăsească locurile unde şi-au ascuns proviziile de hrană şi sunt extrem de agile.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Ziua aprecierii veveriţelor, celebrată pe 21 ianuarie, reprezintă un îndemn de a ne documenta despre viaţa acestor animale.

Există peste 250 de specii de veveriţe care trăiesc pe cinci continente (excluzând Australia şi Antarctica). Veveriţele fac parte din familia Sciuridae şi sunt înrudite cu o varietate de rozătoare cum ar fi popândăul, marmota sau câinele de preerie. Cele mai vechi fosile de veveriţă descoperite datează din perioada Eocen, cu mai bine de 30 de milioane de ani în urmă.

Ziua aprecierii veveriţelor a fost fondată de ecologistul Christy Hargrove, afiliat la Centrul pentru Natură din Carolina de Nord. Potrivit lui Hargrove, oamenii ar trebui să celebreze mai mult aceste animale punându-le la dispoziţie hrană suplimentară şi aflând lucruri noi despre specie.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Ziua aprecierii veveriţelor (#SquirrelAppreciationDay) este atât un pretext amuzant pentru a adăuga încă o sărbătoare în calendarul lunii ianuarie, dar şi un prilej de a-ţi impresiona colegii şi prietenii cu informaţii inedite despre micile vieţuitoare: veveriţele îşi pot roti glezna cu 180 de grade, pot sări de zece ori lungimea propriului corp, iar specimenele arctice îşi pot micşora temperatura sub punctul de îngheţ pentru a supravieţui unei hibernări îndelungate de peste opt luni.

Ziua batonului de granola

Pentru a celebra toate acele momente când un mic baton de cereale ne ajută să trecem peste o zi agitată la muncă, a fost instituită Ziua batonului de granola.

Hrănitor şi delicios, batonul de granola conţine fulgi de ovăz plini de proteine şi de fibre. Cerealele granola au devenit un mic dejun din ce în ce mai popular începând cu secolul al XIX-lea, dar forma comprimată într-un baton a apărut în anii 1970. Deşi paternitatea batonului de granola este disputată, Stanley Mason este creditat pentru crearea acestei gustări compacte din granola, obţinute prin presare. Pentru a lua forma unui baton, granola este legată cu miere, unt sau sirop şi este apoi coaptă.

Cei mai mari pasionaţi de batoanele granola sunt cei care practică drumeţiile şi alte sporturi în aer liber şi care au nevoie de gustări cu un conţinut ridicat de nutrienţi pentru a căpăta energie.

Chiar dacă originile #GranolaBarDay sunt neclare, ne putem bucura de această zi oferind, pregătind sau consumând batoane de granola.

Ziua internaţională a pantalonilor de trening

Cu toţii avem zile în care, oricât ne-am strădui, nu reuşim să intrăm în rutina obişnuită. Ne luptăm cu somnul, iar gândul că trebuie să ne îmbrăcăm la patru ace ne face să ne dorim să mai stăm o vreme în patul călduros. Din fericire, există o zi specială dedicată exact unei astfel de stări: Ziua internaţională a pantalonilor de trening, care te îndeamnă să-ţi petreci ziua tolănit confortabil purtând acest comod obiect vestimentar.

Pantalonii de trening au început să fie comercializaţi în anii '1920 de Emile Camuset, fondatorul Le Coq Sportif. Iniţial, erau nişte pantaloni dintr-un jerseu cenuşiu, care le permitea atleţilor să se întindă şi să alerge confortabil. De atunci, pantalonii de trening au fost în mod tradiţional de culoare gri, dar în ultimii ani, companii precum Nike au depus eforturi în a-i face mai atractivi, păstrându-i în acelaşi timp la fel de confortabili ca cei originali.

Ziua internaţională a pantalonilor de trening (#SweatpantsDay) nu înseamnă doar să-ţi petreci ziua în pantaloni de trening sau într-o ţinută confortabilă, ci este un pretext de a ne oferi o pauză de la viaţa deseori stresantă şi agitată pe care o ducem mulţi dintre noi. O zi în care să fim mai înţelegători cu noi înşine, mai relaxaţi şi să ne bucurăm de viaţă fără să dăm importanţă părerii celorlalţi.

Ziua internaţională a întâlnirilor de joacă pentru copii

Ziua internaţională a întâlnirilor de joacă pentru copii, marcată pe 21 ianuarie, este un prilej perfect pentru părinţi de a le oferi celor mici ocazia de a socializa în aer liber alături de alţi copii. În această zi, copiii nu stau la televizor şi nici nu se joacă pe calculator, ci ies pur şi simplu afară la joacă.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Ziua internaţională a întâlnirilor de joacă pentru copii (#InternationalPlaydateDay) a fost creată în 2018 de letona Ilona Viluma, director executiv al companiei din domeniul jucăriilor GIGI Bloks. Ca mamă, Ilona şi-a făcut mereu griji pentru utilizarea excesivă a tehnologiei de către copii în ultimele decenii. Gândindu-se că cei mici petrec prea mult timp pe tablete şi telefoane şi prea puţin timp unul în compania celuilalt, a creat o zi specială pentru a-i determina pe copii să iasă la joacă şi a-i motiva pe părinţi să programeze întâlniri care să le ofere celor mici abilităţile sociale necesare mai târziu în viaţă.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)