Deputaţii au adoptat, marţi, cu unanimitate de voturi, un proiect de lege pentru instituirea Programului Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea Programului Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil, precum şi modificarea art. 51 alin. (31) din Legea nr.422/2001, în sensul creării unui mecanism eficient de intervenţie a statului în scopul protejării patrimoniului cultural prin asigurarea unei finanţări minime necesare pentru punerea în siguranţă a monumentelor aflate în stare de colaps.

Astfel, se instituie programul naţional multianual - Programul Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil, denumit în continuare PNSP, gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului, având ca obiectiv punerea în siguranţă, anual, a unui număr de 100 de monumente istorice aflate în stare avansată de degradare de la nivelul tuturor judeţelor României şi a municipiului Bucureşti.

În luna septembrie a fiecărui an Ministerul Culturii şi Institutul Naţional al Patrimoniului publică, pe paginile de internet proprii, lista privind atribuirea proiectelor ce vor fi finanţate prin PNSP în următorul an. Lista este întocmită de Direcţia de Patrimoniu Cultural şi cuprinde cel puţin două monumente istorice pentru fiecare judeţ şi cel puţin patru pentru municipiul Bucureşti. Locurile rămase neatribuite, până la concurenţa cifrei de 100, se împart între judeţele care ocupă primele 14 poziţii din Lista monumentelor istorice după numărul de monumente. În judeţele în care vor fi mai puţin de 2 aplicanţi eligibili, locurile vor fi redistribuite celorlalte judeţe după numărul de monumente istorice din Lista Monumentelor Istorice, câte un monument pentru fiecare judeţ, prevede proiectul amendat.

La data de 1 octombrie a fiecărui an, Institutul Naţional al Patrimoniului anunţă deschiderea competiţiei pentru includerea în PNSP. Dosarele se depun la Institutul Naţional al Patrimoniului pe parcursul a 30 de zile calendaristice. Dosarele depuse se examinează în şedinţa Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, care decide clasamentul pentru fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, în funcţie de criteriile enunţate în prezenta lege.

Pot depune proiecte spre finanţare în cadrul PNSP persoane fizice sau persoane juridice de drept public sau privat care fac dovada calităţii de proprietar, deţinător al unui drept de superficie, de concesiune sau de folosinţă pentru o durată mai mare de 25 de ani sau titular al dreptului de administrare al unui monument istoric care au obţinut în prealabil un acordul/avizul Ministerului Culturii pentru punerea în siguranţă în primă urgenţă pentru obiectivul respectiv. Sunt eligibili şi proprietarii unui imobil parte a unui ansamblu sau sit din Lista Monumentelor Istorice.

Criteriile în funcţie de care este stabilit clasamentul dosarelor depuse în vederea finanţării prin PNSP sunt următoarele: a) starea de degradare a monumentului istoric; b) urgenţa intervenţiei de punere în siguranţă în relaţie cu tipul materialelor de construcţie folosite, punerea lor în operă şi factorii de mediu înconjurător care interacţionează cu monumentul istoric; c) pericolul public; d) valoarea culturală a monumentului istoric, prioritizându-se în ordine monumentele aflate în lista patrimoniului mondial, a celor aflate pe lista indicativă UNESCO a României, a monumentelor de categoria A şi a celor de categoria B; e) prin intervenţia propusă spre finanţare se are în vedere şi conservarea componentelor artistice ale monumentului istoric.

Suma maximă acordată pentru fiecare monument istoric admis la finanţare în cadrul PNSP este de 500.000 Lei.

Beneficiarul poate atrage fonduri şi din alte surse private sau publice pentru realizarea de lucrări de intervenţie asupra monumentului cu excepţia altor fonduri din cadrul programelor Ministerului Culturii.

Proiectantul/constructorul trebuie să deţină un aviz cu privire la modalitate de realizare a investiţiei din partea Ministerului Culturii, emis direct sau prin serviciile publice deconcentrate, după caz.

Institutul Naţional al Patrimoniului înştiinţează serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii cu privire la începutul şi derularea lucrărilor din cadrul PNSP.

Un procent de 3% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc va fi direcţionat anual către Institutul Naţional al Patrimoniului, pentru finanţarea Programului Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil.

Deputatul PNL Virgil-Daniel Popescu a arătat că adoptarea unui astfel de proiect era necesară după o lungă perioadă de timp în care patrimoniul cultural istoric imobil nu a doar doar neglijat ci chiar ţinta unor experimente sociale.

"Programul Naţional de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil vine ca o necesitate. (...) Şi aici amintesc dezastrul în ceea ce reprezintă sfera apărării, păstrării şi cultivării patrimoniului imobil pe care România l-a trăit în timpul regimului comunist, când o bună parte din Bucureşti a fost rasă, când monumente istorice de mare însemnătate - biserici, mănăstiri, case vechi de secole, au fost distruse. Apoi, în aceşti 30 de ani, vedem cum adesea patrimoniul a fost lăsat la mâna samsarilor imobiliari. (...) Patrimoniul cultural imobil este fundamental pentru ceea ce înseamnă reprezentarea noastră ca naţiune", a argumentat Popescu.

Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect, care a fost adoptat de Senat. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)