Modul în care partidele politice finanţează anumite emisiuni pentru publicitate în afara campaniilor electorale, aşa cum se arată într-o anchetă Recorder, a constituit tema discuţiilor care au avut loc, marţi, la Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor, la care au fost prezenţi reprezentaţi ai Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Din mai multe intervenţii ale invitaţilor, s-a desprins necesitatea introducerii în lege a unui text clar, precis, în condiţiile în care CNA poate fi acţionat în instanţă de cei care au primit decizii de sancţionare.

Preşedintele Comisiei de cultură, Iulian Bulai, a afirmat că discuţiile vizează finanţarea netransparentă din partea partidelor politice către media şi impactul pe care aceasta îl are, iar Parlamentul trebuie să ofere un cadru legal mult mai clar pentru a se putea acţiona mai bine în interesul public.

Potrivit deputatului USR, "problema este aşa de mare" încât necesită nişte soluţii, pentru ca să nu se mai repete. "Trebuie să vedem unde suntem, unde ar trebui să îmbunătăţim şi ce ajutor legislativ este necesar pentru a îmbunătăţi peisajul media din România. (...) Pentru că problema este aşa de mare este necesar să fim orientaţi pe soluţii, nu a arăta cu degetul într-o parte sau alta, astfel încât acest fenomen să fie eliminat", a spus preşedintele Comisiei de cultură.

Vicepreşedintele CNA Nicolaie Bălaşa a precizat că, pentru a avea o imagine suficient de clară, ar trebui să se facă mai întâi o distincţie între felul în care au fost finanţate partidele politice, campaniile electorale din anii anteriori în care formaţiunile nu erau finanţate de la bugetul de stat.

"Am văzut acel reportaj, acea analiză făcută de cei de la Recorder. (...) Nu se precizează anii, perioadele în care s-au întâmplat cele din filmuleţ. (...) În legea actuală există doar două articole care ne permit să avem un fel de atitudine faţă de felul de desfăşurare a campaniilor electorale şi de felul în care se manifestă oamenii politici în diverse posturi de televiziune. Niciodată nu ne-am întâlnit cu o sesizare care să spună negru pe alb: 'partidul X a finanţat legal sau ilegal o emisiune Y la postul Z'. Nici nouă nu ne-a sărit în ochi aşa ceva. (...) O definiţie generală a publicităţii nu există în legea alegerilor, din acest motiv speculaţii se pot face oricând", a explicat Bălaşa.

Jurnalistul Mircea Toma, membru al CNA, a atras atenţia că "subiectul finanţării oculte a televiziunilor şi radiourilor din România de către partidele politice nu s-a născut odată cu reportajul Recorder".

"CNA are un instrument care, prin spiritul lui, obligă la chestionarea subiectului transparenţei. Articolele specifice sunt clare, dar nu merg până la capăt. Noi avem parţial instrumentul croit. (...) Emisiunile din spaţiul acesta al televiziunilor sunt uneori la fel de vizibil distorsionate din punct de vedere al criteriilor echilibrului şi imparţialităţii. Sunt emisiuni despre un actor politic care este fie promovat, fie înfierat timp nu de două ore, ci de luni de zile. (...) CNA-ul este cumva la mijloc în această horă a controlului", a arătat Mircea Toma.

Potrivit acestuia, una dintre soluţii ar fi un parteneriat ferm instituţional, de exemplu între AEP şi Curtea de Conturi, pe baza căruia să se verifice sesizările. "Eu aş cere pentru tot anul 2021, n-a fost an electoral, câteva partide au cheltuit milioane de euro pe capitolul publicitate şi mass-media. Curtea de Conturi ar trebui să verifice până la capăt dacă aceşti bani au fost cheltuiţi conform contractelor şi dacă au fost înghiţiţi de campanii în spaţiul digital şi, dacă da, să dea socoteală", a adăugat Mircea Toma.

Scriitorul Răsvan Popescu, membru al CNA, a evidenţiat că există o situaţie de necorelare legislativă între legile partidelor politice şi audiovizualului.

"Suntem într-o situaţie de necorelare legislativă între Legea partidelor, pe de o parte, şi Legea audiovizualului. Legea partidelor permite oricând, de-a lungul mandatului, ca partidele să cheltuiască nişte bani pentru promovare politică în media, Legea audiovizualului nu permite decât în nişte condiţii în timpul campaniei electorale şi acelea sunt prevăzute. (...) Aici este un mare hiatus şi pe această falie cred că se întâmplă eventual ce spun cei de la Recorder, iar această problemă de fond - corelarea între cele două verigi - nu o poate rezolva decât Parlamentul. Restul sunt detalii", a argumentat Răsvan Popescu, fost preşedinte al CNA.

Potrivit altui membru CNA, Orsola - Eva Borsos, Consiliul poate amenda doar televiziunile şi niciodată politicul. "Acest aspect este foarte important şi nu a fost spus niciodată. Orice am avea noi în legislaţie, noi ne îndreptăm doar către radiodifuzori. Şi încă un lucru foarte important - noi analizăm emisiunile strict post-difuzare, nu putem să intervenim ante-difuzare. Sunt două detalii tehnice care trebuie spuse", a detaliat ea.

Şi fosta deputată Ancuţa Pocora, membru al CNA, a punctat că instituţia se îndreaptă doar către radiodifuzori, care nu pot fi sancţionaţi dacă duc o campanie, pentru că nu există termen în lege, şi a atras atenţia asupra faptului că pe internet nu există niciun fel de reglementare.

"Pentru noi este foarte important ca textul de lege să fie foarte clar, pentru că noi toate deciziile pe care le luăm sunt raportate la lege şi la legislaţia secundară. (...) Dacă noi nu avem acoperirea temeinică în textul de lege şi nu avem toate argumentele, pierdem în instanţă. De aceea, este important să avem în lege ceva foarte precis. (...) Spaţiul audiovizual este mult mai salubru decât internetul, acolo este adevărata junglă, acolo nu există niciun fel de reglementare. Ce avem noi pe directivă este doar pe secţiunea audio-video. Pe internet veţi găsi acest fenomen şi este mult mai de impact pentru viitor. (...) Cred că aceasta este o mare provocare pentru Parlament", a transmis Ancuţa Pocora.

În opinia jurnalistei Dorina Rusu, membru al CNA, un lucru foarte important este legat de publicitatea politică din afara campaniilor electorale, iar Consiliul nu are suficiente instrumente pentru toate cazurile, dar nici pentru a afla cazuri în afară de cele flagrante. Ea consideră că ar trebui să existe o colaborare între instituţii, de exemplu între AEP şi CNA, şi, în acelaşi timp, Parlamentul trebuie să ofere un cadru legislativ clar cu privire la astfel de situaţii.

Deputatul Iulian Bulai a concluzionat că există diferenţe fundamentale între legislaţia privind activitatea partidelor politice şi cea care reglementează prezenţa politicului în sfera audiovizualului, dar şi capacitatea CNA de a reglementa spaţii în afara acestui cadru, iar aceste două aspecte trebuie corelate cât mai repede.

"Nu există o sintagmă legală care defineşte publicitatea politică, chiar dacă există sintagma legală care defineşte publicitatea electorală în cadrul campaniilor electorale, orice alt fel de publicitate electorală în afara acestora fiind strict interzisă. Rămâne de văzut dacă informaţiile care au survenit în urma materialului de la Recorder au elemente sau nu cu caracter penal, nu mă voi pronunţa, dar sunt aici pentru a rezolva această corelare. Am mai reţinut ca este nevoie de un trialog între trei instituţii pe care le consider importante pentru a ne însănătoşi ca democraţie şi ca prezenţă ca şi peisaj media în România: un dialog între CNA, Curtea de Conturi şi AEP pentru a vorbi pe aceeaşi limbă şi pentru a sincroniza cheltuielile partidelor în zona media. (...) Problema este în sensul unui vid legislativ care poate permite abuzuri în chestiunea finanţării presei de către partidele politice, care poate duce la o democraţie şi la o presă distorsionată. De aici încolo e treaba Parlamentului să-şi facă treaba bine şi să vă dăm instrumente legale şi corecte pentru a putea acţiona în aceste zone gri. Sper să reuşim să găsim o soluţie concretă pentru a elimina acest vid legislativ", a explicat Iulian Bulai. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)