Primul an al legislaturii 2017 - 2020, a opta după 1989, s-a finalizat la Senat cu aproximativ 400 de acte normative adoptate în cele două sesiuni ordinare, majoritatea în calitate de primă Cameră sesizată, unele dintre acestea generând nemulţumiri şi proteste în rândul populaţiei.

Dacă în prima sesiune, 1 februarie - 30 iunie, senatorii au adoptat 30 de proiecte de lege iniţiate de Guvern, 74 de ordonanţe de urgenţă şi 41 de propuneri legislative ale parlamentarilor, în cea de-a doua sesiune, 1 septembrie - 22 decembrie, au trecut de Senat, cu vot favorabil, 55 de proiecte ale Executivului, 77 de ordonanţe (OG şi OUG) şi 104 propuneri legislative.

Pe 1 februarie, în debutul primei sesiuni a anului, a fost prezentată Biroului permanent OUG 13/2017, care a generat un val de nemulţumiri şi ample proteste de stradă, referitoare la modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală. Această ordonanţă a fost respinsă de Senat pe 20 februarie.

Şi propunerile legislative de modificare a Legilor Justiţiei (Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind CSM) au determinat proteste de stradă şi proteste ale magistraţilor, dar aceste acte normative şi-au încheiat parcursul legislativ prin adoptare în Senat, urmând ca un control de constituţionalitate să decidă asupra viitorului lor traseu.

Actele normative care au deţinut capul de afiş în plan legislativ la Senat în prima sesiune a anului au fost proiectul de lege privind graţierea unor pedepse şi propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

* Proiectul de lege privind graţierea a fost adoptat tacit de Senat, după ce termenul pentru dezbatere şi aprobare s-a împlinit la data de 23 mai. Înregistrat la Senat la 1 februarie, proiectul de lege al Guvernului privind graţierea unor pedepse a fost dezbătut şi amendat semnificativ în Comisia juridică, condusă atunci de senatorul PSD Şerban Nicolae, fiind întocmit un raport de admitere pe 8 mai.

Plenul Senatului a decis, ulterior, retrimiterea la Comisia juridică a proiectului, pentru o săptămână, decizia fiind una politică, luată de coaliţia PSD-ALDE, care a susţinut că legea trebuie adoptată în forma Guvernului şi nu în varianta comisiei de specialitate.

Şerban Nicolae a fost înlocuit de conducerea PSD de la şefia Comisiei juridice cu Robert Cazanciuc, fiind astfel sancţionat pentru atitudinea sa în privinţa legii graţierii. În septembrie, Nicolae a redevenit lider al grupului PSD din Senat, după o pauză de aproape patru luni.

* Promulgată de preşedintele Klaus Iohannis cu trei zile înainte de finalul primei sesiuni parlamentare din acest an, propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iniţiată de 205 parlamentari PSD şi ALDE, a fost votată iniţial de senatori, apoi de deputaţi.

Potrivit ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, legea salarizării are ca obiectiv corectarea disfuncţionalităţilor din sistem, prin aplicarea principiului "la muncă egală, salarii egale".

Printre amendamentele adoptate de Senat se numără majorarea cu 25% a indemnizaţiilor aleşilor locali care implementează proiecte din fonduri europene; rectificarea schemei de salarizare a funcţionarilor publici din cadrul ANAF, noua grilă fiind similară celei a funcţionarilor din administraţia centrală; stabilirea unui ajutor de deces egal cu 12 solde/salarii de funcţie pentru militari şi poliţişti şi acordarea unui spor de 15% din salariul de bază pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat. De asemenea, a fost majorat cu o unitate coeficientul folosit pentru calculul indemnizaţiei primarilor şi viceprimarilor de oraşe, astfel că aceştia primesc lunar între 7.250 şi 13.050 de lei brut, în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii teritorial-administrative.

* Senatul a adoptat în a doua parte a anului 2017 mai multe proiecte de aprobare a unor ordonanţe. Astfel, pe 26 septembrie, a aprobat OUG 52/2017 privind restituirea taxei auto, prin care se reglementează restituirea pe cale administrativă, la cerere, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru maşini, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu.

Pe 13 septembrie senatorii au aprobat proiectul de lege pentru aprobarea OUG 61/2017 prin care s-a permis trecerea ELCEN la Primăria Capitalei, iar pe 10 octombrie proiectul referitor la aprobarea OG 25/2017 pentru modificarea Codului fiscal, prin care acciza la combustibil a fost majorată.

Pe 31 octombrie, plenul Senatului şi-a însuşit raportul Comisiei de buget-finanţe care a modificat OUG 23/2017 privind plata defalcată a TVA, stabilind, în calitate de primă Cameră sesizată, ca această măsură să se aplice doar pentru firmele aflate în insolvenţă, faliment şi cele care la finalul anului 2017 au datorii la plata TVA.

Pe 4 decembrie, Senatul a aprobat, tot în calitate de primă Cameră sesizată, OUG 79/2017 referitoare la Codul fiscal, ale cărei principalele prevederi sunt transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsuri contestate de sindicate, dar şi de mediul de afaceri, precum şi de aleşii locali. Plenul Senatului şi-a însuşit raportul Comisiei de buget prin care ordonanţa a fost amendată astfel încât firmele care realizează venituri până la un milion de euro, au un capital social de minim 45.000 de lei şi cel puţin doi angajaţi pot opta între impozitul pe profit şi impozitul pe cifra de afaceri.

O altă ordonanţă, OUG 82/2017, a primit aprobarea plenului Senatului pe 13 decembrie, astfel că punctul de pensie se majorează de la 1.000 de lei la 1.100 de lei şi pensia minimă garantată creşte la 640 de lei de la 520 de lei începând cu 1 iulie 2018.

* Printre proiectele de lege iniţiate de Guvern care au trecut de Senat în calitate de primă Cameră sesizată sunt cele referitoare la înzestrarea Armatei prin achiziţionarea a şapte sisteme de rachete sol-aer Patriot, la vaccinarea persoanelor din România şi la telemuncă.

* Câteva zeci dintre actele normative care s-au aflat în acest an în dezbaterea Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, au fost adoptate tacit. Printre acestea se numără propunerea legislativă, iniţiată de parlamentari PMP, pentru completarea Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor prin care beneficiarii construcţiilor vor fi obligaţi, până la obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, să amplaseze, deasupra intrărilor, panouri de înştiinţare despre lipsa autorizaţiei.

Un alt proiect adoptat tacit de Senat este cel iniţiat de 11 senatori PNL prin care se propune supravegherea cu brăţara electronică, echivalarea zilelor de muncă în folosul comunităţii şi executarea pedepsei în weekend ca măsuri alternative de efectuare a pedepselor privative de libertate.

De asemenea, iniţiativa legislativă semnată de social-democraţii Şerban Nicolae şi Liviu Pleşoianu prin care se propun noi reguli pentru ONG-uri prin modificarea OG 26/2000 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor a trecut de Senat prin adoptare tacită.

Alte proiecte adoptate tacit de Senat, în acest an, reglementează internshipul, vizează reorganizarea Regiei Autonome Editura Didactică şi Pedagogică, majorarea pedepselor pentru contrafacerea şi falsificarea produselor, suspendarea privatizării societăţilor comerciale pentru cinci ani, trecerea Institutului Naţional de Cercetare "Cantacuzino" din subordinea Ministerului Sănătăţii în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.

Un proiect respins de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, dar care generat ample dezbateri a fost propunerea legislativă iniţiată de mai mulţi parlamentari PNL privind modificarea şi completarea Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, ce prevede revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Senatorii ALDE au pledat pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin alături de PNL şi USR, în timp ce PSD a făcut front comun doar cu UDMR pentru menţinerea sistemului actual - un singur tur de scrutin.

* Traseul legislativ al iniţiativei cetăţeneşti privind redefinirea familiei în Constituţie, adoptată de Camera Deputaţilor pe 10 mai, nu a fost finalizat la Senat, deşi, în vară, la finalul primei sesiuni, preşedintele forului, Călin Popescu-Tăriceanu, estima că referendumul pentru această revizuire a legii fundamentale se va organiza în toamnă.

* Senatorii au votat pe 3 octombrie împotriva cererii DNA privind începerea urmăririi penale a ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, Viorel Ilie, într-un dosar privind organizarea unui concurs pentru angajarea de funcţionari publici. Viorel Ilie s-a declarat "complet nevinovat" faţă acuzaţiile aduse de procurorii DNA. Pe 25 august, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cerut sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Viorel Ilie pentru instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în perioada exercitării funcţiei ministeriale.

* Ooziţia a iniţiat în a doua parte a anului două moţiuni simple, ambele fiind respinse de plenO. Moţiunea simplă "O Românie fără educaţie de calitate este o Românie săracă", semnată de 37 de senatori PNL şi USR, prin care se cerea demisia ministrului Educaţiei, a fost respinsă pe 18 septembrie. Şi moţiunea simplă "'Finanţista' ministrului Mişa, un film prost despre faliment, cu acces gratuit", semnată de 39 de senatori PNL, PMP şi USR, a fost respinsă pe 6 noiembrie în plenul Senatului. Prin moţiune s-a cerut demisia ministrului de Finanţe, Ionuţ Mişa.

* Conducerea Institutului Cultural Român, care prin lege este numită de Senat, a fost decisă pe 28 aprilie. Liliana Magdalena Ţuroiu a fost votată de senatori, la propunerea PSD, în funcţia de preşedinte al ICR. Pentru cele două funcţii de vicepreşedinte, plenul Senatului i-a votat pe Mirel Taloş, propus de ALDE, şi pe Krizbai Bela Dan, propus de UDMR.

* Procedura de alegere a doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, demarată în noiembrie 2016, a fost reluată în acest an pe 13 martie. Senatul a decis în această privinţă pe 4 septembrie când plenul i-a ales, prin vot secret cu buletine, pe Victor Alistar şi pe Romeu Chelariu ca membri în CSM din partea societăţii civile.

* Structura Senatului a inclus pe durata întregului an şase grupuri parlamentare - PSD, PNL, USR, ALDE, PMP şi UDMR.

Singurul senator care a renunţat la mandat în această perioadă a fost Sorina Pintea, care a optat pentru funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă 'Dr. Constantin Opriş' din Baia Mare. Locul acesteia a fost ocupat de Liviu Marian Pop, care a preluat apoi mandatul de ministru al Educaţiei.

Pe de altă parte, senatorul Vergil Chiţac şi-a anunţat, în septembrie, demisia din PNL şi a precizat că va activa în continuare ca independent.

AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)