Un proiect inițiat de UDMR privind menținerea dreptului de utilizare a limbii unei minorități naționale în administrația locală, chiar și în cazul în care ponderea acesteia scade sub pragul de 20%, a provocat, miercuri, dezbateri aprinse în plenul Camerei Deputaților între reprezentanții UDMR și cei ai AUR. Proiectul, care avea raport de respingere, nu a fost adoptat de deputați.

În favoarea respingerii proiectului au votat 157 de deputați, în timp ce 81 au votat ''împotrivă'', iar 13 s-au abținut. Abținerile au aparținut deputaților USR.

Inițiativa legislativă urmărea consolidarea principiului dreptului câștigat în materia utilizării limbilor minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale, prin modificarea articolului 604 alineatul (1) din Codul administrativ. Mai exact, proiectul prevedea eliminarea sintagmei ''până la data validării rezultatelor următorului recensământ''.

Potrivit inițiatorilor, modificarea era necesară ''pentru a asigura stabilitatea drepturilor deja dobândite de comunitățile minoritare și pentru a evita pierderea unor drepturi lingvistice ca urmare a unor fluctuații demografice conjuncturale sau temporare''.

''În forma actuală, prevederea legală condiționează exercitarea dreptului de folosire a limbii materne în administrația locală de atingerea unui prag de 20% din populația unității administrativ-teritoriale, stabilit în funcție de ultimul recensământ. Comunități minoritare care au beneficiat timp îndelungat de acest drept riscă să îl piardă fără a fi intervenit vreo modificare a statutului lor constituțional sau a intenției legiuitorului de a garanta protecția identității lor culturale și lingvistice'', subliniază expunerea de motive.

Deputatul UDMR Markó Attila-Gábor a susținut proiectul de la tribună.

''Avem un proiect foarte simplu în fața dumneavoastră, care ne duce la un gest firesc - drepturile lingvistice să rămână valabile chiar dacă ponderea scade sub 20%. (...) Pentru noi, minoritățile naționale, ar fi recunoașterea existenței noastre și în comunitățile mici. Pentru dumneavoastră ar fi un simplu gest firesc care nu este nici măcar o chestiune maghiară, ci a minorităților naționale. Încerc să vă conving că nu supără pe nimeni dacă o tăbliță bilingvă rămâne expusă într-o comună. (...) Nu există comunism cu față umană, așa cum nu există nici măcar extremism cu față umană'', a afirmat Markó Attila-Gábor.

Deputatul AUR Dan Tanasă a susținut că proiectul ar urmări, de fapt, oficializarea de facto a limbii maghiare în județele Harghita și Covasna.

''Adevărul că îți trebuie mult tupeu, un tupeu din ăla care te taie la stomac, să fii un fost fugar care fuge de justiția din România la acest microfon să ne vorbească nouă despre extremism, despre comunism. (...) Ce vrea UDMR este să întărească statutul de limbă semioficială din Harghita și Covasna. (...) Noi trebuie ne opunem, pentru că aceste prevederi erodează caracterul de limba oficială a limbii române'', a arătat el.

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a susținut că modificarea legislativă ''este o chestiune de bun simț'' și l-a invocat în context pe Călin Georgescu.

''Nu aș dori să intru într-o polemică șovină sau naționalistă. (...) Modificarea legislativă este o chestiune de bun simț, nu dorește nimeni să atenteze la limba română, să facem rău statului român. Este o chestiune de bun simț. Observ un dublu standard cras. Ieri, alaltăieri, l-ați apărat de justiție pe Călin Georgescu. Spuneți de ce l-ați apărat și apoi să ne dați nouă lecții despre justiție'', a spus Csoma Botond.

În replică, Dan Tanasă a afirmat că ''România nu e Ungaria''.

''Liniștiți-vă, aici e România, nu e Ungaria, domnule Csoma Botond', a spus el, continuând același mesaj și în limba maghiară. 'Tupeul îți întoarce stomacul pe dos. Colegii de la UDMR sunt cei care s-au încolonat în spatele actualului prefect de Covasna, trimis în judecată pentru corupție. Iar UDMR s-a încolonat imediat în spatele lui, au zis că-l susțin, să-și dovedească nevinovăția. Ãsta e tupeul celor de la UDMR. (...) E vorba despre despre respectarea limbii oficiale de stat. (...) Șantajul este principala forță cu care acționează UDMR. Așa a obținut totul în ultimii 37 de ani'', a susținut Tanasă.

La rândul său, deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat poziția AUR și l-a invocat și el pe Călin Georgescu.

''Într-adevăr, ți se întoarce stomacul pe dos când auzi un extremist, un xenofob cum își bate joc de instituția Parlamentului, cum o folosește ca tribună pentru a propaga ura din România. Și nu este singurul de la AUR care face acest lucru. Sunteți de o ticăloșie cruntă, apărați un criminal, pe Călin Georgescu, și veniți să dați nouă lecții. Călin Georgescu este un mafiot de ultima speță. (...) Este anormal ca parlamentari ai României să sprijine mafia lui Călin Georgescu și românii trebuie să vadă acest lucru'', a spus Dimitriu.

Deputatul UDMR Szabo Odon a susținut că proiectul se înscrie în cadrul drepturilor lingvistice promovate la nivelul Uniunii Europene și a făcut o paralelă cu drepturile minorității românești din statele vecine.

''Dacă doriți aceste drepturi pentru românii din afara granițelor, atunci minoritățile din interiorul granițelor de ce nu ar avea dreptul să aibă aceleași drepturi lingvistice?'', a adăugat el, precizând că colegul său ''a fost achitat în toate dosarele in care i s-au imputat anumite lucruri''.

Dan Tanasă a susținut însă că legislația românească privind protecția minorităților ''nu există nicăieri în lume, nici măcar în Ungaria''.

''Și doar cei de la UDMR au acest tupeu în permanență, să ne vorbească despre drepturi. Despre care drepturi să vorbim, domnilor? Să vorbim despre drepturile românilor din Transilvania în ultimii 600 de ani? Ar trebui ca timp de 600 de ani voi, cei de la UDMR, să beneficiați exact de aceleași drepturi de care au beneficiat românii din Transilvania timp de 600 de ani, timp în care secuii, maghiarii și sașii i-au tratat ca pe niște câini, ca pe niște animale. (...) Credeți că toți citim istoria de la Budapesta?'', a susținut deputatul AUR,

Camera Deputaților este prima sesizată în cazul acestui proiect de lege, forul decizional fiind Senatul. AGERPRES/(A-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)