logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

REVOLUŢIA DE LA 1821: "Cererile norodului românesc"

Imagine din galeria Agerpres

Alături de "Proclamaţia de la Padeş", adresată locuitorilor Ţării Româneşti la 23 ianuarie 1821, "Cererile norodului românesc" reprezintă documente care sintetizează programul revoluţiei de la 1821 conduse de Tudor Vladimirescu. Documentul-program intitulat "Cererile norodului românesc" (cunoscut în două variante) a fost elaborat înaintea datei de 16 februarie 1821, după cum indică lucrarea ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

După "Proclamaţia de la Padeş", un caracter mai complex îl au "Cererile norodului". ''Una din variantele păstrate ale acestui document poartă data de 17 ianuarie 1821, dar abia o lună mai târziu, la 15 februarie, un exemplar al "cererilor" a fost înaintat de Tudor marelui vornic Constantin Samurcaş. Este evident vorba de un document care a înregistrat amplificări şi îmbogăţiri succesive, pe măsura evoluţiei acţiunilor revoluţionare, ceea ce explică şi variantele sale'', arăta istoricul Dan Berindei într-un material apărut în publicaţia ''Magazin istoric" nr. 8 din 1977.

''Programul revoluţionar poate fi reconstituit în temeiul "Cererilor norodului", care, potrivit versiunilor păstrate, au cunoscut o îmbogăţire în cursul evenimentelor. Din păcate, varianta lor în 48 de articole, definită drept o Constituţie de un ziar britanic, chiar în acel an, încă n-a fost descoperită. În schimb, obiectivele interne şi externe ale revoluţiei mai sunt dezvăluite şi în alte documente'', se menţionează în ampla lucrare "Istoria românilor", apărut sub egida Academiei Române, Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

Prin "Cererile norodului" erau preconizate o serie de măsuri concrete, menite să modifice structurile politico-administrative, încercându-se astfel crearea un nou cadru instituţional intern, premisă necesară transformărilor ulterioare, pentru a se asigura trecerea, în viitor, către statul modern.

În "Cererile norodului românesc" se regăsesc principiile de bază ale unei noi ordini sociale: voinţa poporului mai presus de toate (desfiinţarea Legiuirii Caragea, din 1818, modificarea cuantumului birului numai după consultarea prealabilă a norodului ş.a.), desfiinţarea privilegiilor (dregătoriile de stat, ''atât cele politiceşti cât şi cele bisericeşti'' de la ''cea mai mare până la cea mai mică'' - ''să nu se dea pe bani şi să se aibă în vedere nu obârşia ei ci meritul''), aplicarea unor reforme: a justiţiei, administraţiei, şcolii, armatei, desfiinţarea vămilor interne, punctează ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). "Caftane (ridicare în rang) cu bani să înceteze cu totul de a se mai face, nici după neam, ci numai după slujbă" şi "Toţi scutelnicii striinilor să lipsească cu totul", se arăta, de asemenea, în "Cererile norodului românesc" ("Magazin istoric" nr. 8/1977). De altfel, într-o scrisoare a sa din 11 februarie 1821 către vornicul Nicolae Văcărescu, Tudor Vladimirescu afirma că "patrie se cheamă norodul, iar nu tagma jefuitorilor".

Se cerea, de asemenea, desfiinţarea spătăriei ("Dregătoria spătării cei mari dimpreună cu toţi dregătorii săi şi cu toţi slujitorii spătării să lipsească cu totul, fiindcă este despre mare stricăciune ţării despre partea jăfuitorilor"), hătmăniei ("Hătmănia divanului să lipsească cu totul") şi vorniciei de poliţie ("Vorniciea de poliţie să lipsească cu totul, adică dregătoria aceştii vornicii, fiindcă este pricinuitoare de mare jăfuire norodului"), prevăzându-se în schimb constituirea unui corp de 4.000 de panduri şi a 200 de arnăuţi ("Magazin istoric" nr. 8/1977). Aceşti panduri şi arnăuţi urmau să fie scutiţi de dăjdii şi să aibă o "mică" soldă, acoperită "din veniturile mănăstirilor". Motivarea organizării corpului de oaste era: "pentru apărarea ţării de duşmani, spre fala oraşelor, spre paza graniţelor şi spre stăvilirea molimelor care bântuie adesea".

Măsurile preconizate în domeniul fiscal erau şi ele destinate să ducă la o limitare a abuzurilor tipice perioadei fanariote. În domeniul fiscal se cerea "stricarea" iniţiativelor lui Alexandru Suţu, scutirea de dări pe trei ani, eliminarea a două din cele şase dăjdii "întocmite" de Caragea, interzicerea sporirii oieritului, dijmăritului şi vinăriciului cu "măcar un bănuţ", suprimarea havaetului "tuturor vitelor şi al mărfurilor", ca şi a vămilor interne, neacceptându-se în această privinţă decât "vama ce se va lua la margini", însă "uşoară". În mod semnificativ se sublinia faptul că măsurile privind havaetul şi vămile erau menite să favorizeze comerţul. De asemenea, sarcina costisitoare a întreţinerii "podurilor" bucureştene urma a fi suportată din venitul vămilor, se arată în lucrarea "Istoria românilor", apărut sub egida Academiei Române (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Zapciii, care veneau în contact cel mai direct cu cei administraţi, urmau, potrivit "Cererilor norodului", să dea "chezăşie" că nu vor săvârşi "jaf". Chiar şi atunci când conducătorul revoluţiei cerea ţărănimii achitarea obligaţiilor fiscale, el nu uita să-i făgăduiască în viitor "mare uşurinţă", se mai remarcă în lucrarea citată mai sus.

''Cerinţa ca la atribuirea funcţiilor "să se aibă în vedere nu obârşia, ci meritul", ca şi cele privind sprijinirea activităţii comerciale prin îndulcirea fiscalităţii şi eliminarea abuzurilor au reflectat în special interesele păturilor mijlocii, de care slugerul era atât de legat. (...) Măsurile preconizate privind justiţia reflectau, de asemenea, poziţii modernizante şi înaintate. În afara reducerii numărului funcţionarilor judiciari, importante erau cerinţa privind reducerea taxelor judiciare, precum cea referitoare la abrogarea Legiurii lui Caragea, pe considerentul semnificativ că nu fusese făcută "cu voinţa a tot norodul". ("Istoria românilor", Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003)

În privinţa regimului politic se reliefează necesitatea existenţei a două instituţii de bază: domnul (a cărui putere este limitată) şi Adunarea norodului, iar în plan extern, obţinerea unei autonomii reale, fără întreruperea legăturilor cu Poarta şi contând în continuare pe protecţia Rusiei şi chiar a Imperiului habsburgic, mai indică ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

În momentul în care oastea revoluţionară avea să pornească spre Bucureşti (28 februarie 1821) pentru ca, prin ocuparea Capitalei, întreaga ţară să fie supusă stăpânirii ei, programul revoluţiei, deşi amplificat şi în perioada următoare, era definit. ''Programul era, înainte de toate, opera lui Tudor Vladimirescu. Era un program în care fuseseră folosite atât unele idei mai vechi, prezente în memoriile şi proiectele de reformă anterioare, cât şi ideile proprii ale lui Vladimirescu, sinteze ale convingerilor sale, întemeiate pe situaţia concretă a ţării, pe perspectivele de evoluţie şi pe cerinţele naţiunii române. Era un program care îmbrăţişa problemele fundamentale din epocă ale poporului român. Programul a mai oglindit viziunea largă a conducătorului revoluţiei, spiritul său de sinteză şi, mai ales, poziţia sa clară naţională. Vladimirescu a fost conştient de necesitatea polarizării în jurul "Adunării norodului" a tuturor categoriilor sociale (şi din considerente externe), în jurul unui program de frăţietate''. ("Istoria românilor", Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)

Afisari: 954

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 01-05-2025 08:30

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Situl arheologic de la Göbekli Tepe, Turcia

Situl arheologic de la Göbekli Tepe, situat în Munții Germuș din sud-estul Anatoliei, a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 2018, indică https://whc.unesco.org/. Situl prezintă structuri megalitice monumentale, rotunde-ovale și dreptunghiulare, ridicate de vână

Documentare 01-05-2025 08:00

1 Mai - Ziua internațională a muncii

Ziua internațională a muncii este o celebrare a muncitorilor, a clasei muncitoare, în general, și a luptei lor istorice în vederea obținerii unor drepturi sociale și economice, și este marcată în fiecare an la data de 1 mai, potrivit https://www.calendarpedia.com/. În multe al

Documentare 01-05-2025 07:45

CITATUL ZILEI

''Cale de mijloc între dușmani nu există'' - Herodot (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)

Documentare 01-05-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 mai

Ortodoxe Sf. Proroc Ieremia; Sf. Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie și Acachie; Sf. Cuv. Isidora Greco-catolice Sf. pf. Ieremia; Sf. Iosif Muncitorul Romano-catolice Ss. Iosif Muncitorul; Ieremia, profet Sfântul Proroc Ieremia, unul dintre profeții mari a

Documentare 01-05-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 mai

Este a 121-a zi a anului 2025. Au mai rămas 244 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 06 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 08 h 25 m și apune la 00 h 19 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)

Documentare 30-04-2025 17:05

Săptămâna europeană 28-30 aprilie 2025

Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 28-30 aprilie 2025: Consiliul a decis să prelungească măsurile restrictive ale UE împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova; În Balcanii de Vest, Muntenegru și Albania sunt cel mai

Documentare 30-04-2025 16:30

30 aprilie - Ziua cooperării civili-militari

iua cooperării civili-militari este este marcată anual, la 30 aprilie, aceasta fiind data la care, în anul 1997, a fost înființată, în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, prima structură CIMIC din Armata României, în cadrul Direcției Planificare Strategică și Control Armamente. CIMIC (cooperarea civili - militari) este un concept NAT

Documentare 30-04-2025 15:55

30 aprilie - Ziua Infanteriei Române

Ziua Infanteriei Române este sărbătorită la 30 aprilie, aceasta fiind data la care în anul 1830, a luat naștere Infanteria ca armă modernă a Principatelor Române, potrivit portalului www.rumaniamilitary.ro. Înființarea Infanteriei a fost posibilă după semnarea Tratatului de la

Documentare 30-04-2025 15:42

PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Beatrix, fosta regină a Țărilor de Jos (1980-2013)

La 30 aprilie 2013, regina Beatrix a abdicat, iar fiul său, Willem-Alexander, a fost încoronat rege, după 123 de ani în care tronul Țărilor de Jos a fost ocupat consecutiv de personalități feminine. Anunțul abdicării a fost făcut la 28 ianuarie 2013, cu câteva zile înainte de împlinirea vârstei de 75 de ani. Regina Beatrix și-a exprimat, c

Documentare 30-04-2025 14:51

Retrospectiva evenimentelor interne 28-30 aprilie 2025

Cele trei dezbateri prezidențiale, achiziționarea de către România a unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) - Patriot prin fonduri externe nerambursabile, ședința CSAT despre participarea României la Planul de Răspuns European - Readiness 2030, adoptarea moțiunii simple împotriva ministrului muncii reprezintă o parte dintre evenimentel

Documentare 30-04-2025 08:55

CITATUL ZILEI

''Bine-i când la a durerii școală te deprinzi să fii înțelept'' - Eschil (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981) 

Documentare 30-04-2025 08:46

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 aprilie

Ortodoxe Sf. Ap. Iacob al lui Zevedeu Greco-catolice Sf. ap. Iacob cel Mare, fratele Sf. ap. Ioan Romano-catolice Ss. Pius al V-lea, pp.; Iosif Cottolengo, pr.; Sofia, fc. m. Sfântul Apostol Iacob este pomenit în calendarul creștin ortodox

Documentare 30-04-2025 08:00

Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014 și 2019 (turul II, pe ore)

În anul 2014, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 16 noiembrie. În 2019, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 24 noiembrie. La scrutinul prezidențial din 2024, al doilea tur ar fi trebuit să aibă loc la 8 decembrie, dar nu s-a mai desfășurat deoarece întregul proces electoral a fost anulat d

Documentare 30-04-2025 07:30

Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014, 2019 și 2024 (turul I, pe ore)

Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2014 s-a desfășurat în ziua de 2 noiembrie, iar primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 a avut loc la 10 noiembrie. În 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat la 24 noiembrie, dar a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr.

Documentare 30-04-2025 07:00

CSAT, convocat pentru 30 aprilie: pe agendă, Planul de Răspuns European - Readiness 2030 (procedura reuniunilor)

Președintele interimar, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 30 aprilie, ora 14:00, la Palatul Cotroceni, informează Administrația Prezidențială. Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la: * Participarea României la Planul de Răspuns European - Read