Comunitatea evreilor din România s-a împuţinat teribil, însă aceştia "sunt mai ales exemple de moralitate" şi au o activitate foarte diversificată, a afirmat, joi, la o dezbatere, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer.

"După ultimul recensământ al populaţiei, evreii înregistraţi au fost mai puţin de 4.000. După datele noastre statistice, ale Federaţiei, suntem cam dublu, (...) pentru că familiile de evrei de astăzi nu mai sunt familiile tradiţionale din trecut. Sunt foarte multe familii mixte. Avem un număr important de oameni care au rădăcini evreieşti (...). Comunitatea evreilor din România s-a împuţinat teribil, teribil. (...) Sunt oameni puţini, dar sunt mai ales exemple de moralitate (...). Suntem puţini, dar activităţile noastre sunt foarte diversificate în a păstra memoria şi ceea ce a fost contribuţia evreilor din România la dezvoltarea României şi nu numai a României", a declarat Aurel Vainer la conferinţa "Evreii din România: 756.930 / 3.271 => - 99,56%".

El a arătat că puţinii evrei care sunt, în prezent, în România "au o loialitate desăvârşită" pentru statul român şi faţă de patria ancestrală, statul Israel.

De asemenea, Vainer a amintit despre recenta crimă dintr-un templu din oraşul american Pittsburgh, unde au fost omorâţi mai mulţi evrei. "Un nemernic - cu arma în mână a intrat în sinagogă şi a tras la întâmplare - a omorât un număr de oameni, din care aproape în totalitate erau peste 60 de ani. Deci, ce vină aveau? Au venit să se roage la Dumnezeu", a precizat Vainer.

La rândul său, Alexandru Florian, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", a afirmat că statistica în privinţa evreilor din ţara noastră "este zdrobitoare".

Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO

"Statistica este zdrobitoare pentru că minusul acela se datorează nu evreilor care au trăit pe teritoriul României sau în România, ci se datorează istoriei României la care ei au fost parte, la care ei au contribuit pentru a moderniza această ţară. Şi din considerente istorice, de istorie a României (...), şi din considerente de istorie mondială, avem astăzi aceste două (...) simboluri: mormintele soldaţilor evrei morţi în Primul Război Mondial şi gropile comune sau victimele evreieşti din perioada Holocaustului (...). Centenarul nu este numai moment de sărbătorire, de a dansa în costume populare, ci trebuie să fie şi un moment de cunoaştere a ceea ce s-a întâmplat timp de o sută de ani, ca să vedem ce vom pregăti pentru următoarea sută de ani", a afirmat Florian.

Conferinţa "Evreii din România: 756.930 / 3.271 => - 99,56%", organizată de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi de Institutul "Elie Wiesel", a adus în discuţie istoria comunităţii evreieşti din România în ultimii o sută de ani, un parcurs exprimat simbolic printr-o ecuaţie: au fost 756.930 (în 1930) şi au rămas 3.271 (în 2011).

Potrivit Institutului "Elie Wiesel", în perioada interbelică, România avea, raportat la mărime, a treia comunitate evreiască din Europa, după Polonia şi URSS, iar episoadele istorice din anii care au urmat şi-au pus amprenta în mod radical asupra existenţei acestei minorităţi naţionale.

La conferinţă participă istorici, cercetători, cadre didactice şi studenţi, alături de Remus Pricopie, rectorul SNSPA, şi de Radu Ioanid, director în cadrul Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington. AGERPRES/(A, AS - autor: Mădălina Cerban, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)