Motivul pentru care cartofii prăjiţi, chipsurile şi batoanele de ciocolată sunt atât de îndrăgite are mai puţin de-a face cu lipsa de voinţă şi mai mult cu faptul că un organ vital al omului, creierul, se obişnuieşte să prefere astfel de alimente bogate în grăsimi şi zahăr, conform unui nou studiu realizat de cercetători germani şi americani, relatează UPI.

Rezultatele studiului, realizat de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Metabolismului din Köln şi de la Universitatea Yale, au fost publicate miercuri în revista ştiinţifică Cell Metabolism.

Pe parcursul cercetării, oamenii de ştiinţă au administrat zilnic unui grup de voluntari o budincă ce conţinea o cantitate mare de grăsimi şi zahăr, timp de opt săptămâni, pe lângă alimentaţia normală a subiecţilor.

Al doilea grup, de control, a primit o budincă ce conţinea acelaşi număr de calorii, dar mai puţine grăsimi.

Activitatea cerebrală a voluntarilor a fost măsurată înainte şi pe durata celor opt săptămâni.

"Pe baza unui studiu intervenţional utilizat pe participanţi sănătoşi, cu greutate normală, demonstrăm că, independent de creşterea în greutate corporală şi de modificările markerilor metabolici, expunerea la alimente (cu conţinut ridicat de grăsimi şi zahăr) reduce preferinţele pentru alimente cu conţinut redus de grăsimi", se arată în studiu.

În schimb, expunerea la alimente bogate în grăsimi şi zahăr "joacă un rol esenţial în reglarea răspunsurilor creierului la anticiparea şi consumul de alimente foarte gustoase, dense din punct de vedere energetic", conform studiului.

Cercetătorii au descoperit în cazul grupului care a consumat budinca bogată în zahăr şi grăsimi, că răspunsurile creierului la acestea au crescut foarte mult. Pentru acei participanţi, alimentaţia de acest tip a activat sistemul dopaminergic - regiunea din creier responsabilă de motivaţie şi recompensă.

"Potrivit măsurătorilor noastre asupra activităţii cerebrale, creierul se 're-cablează' prin consumul de chipsuri şi alte alimente de acest gen", a notat Marc Tittgemeyer, de la Institutul Max Planck de Cercetare a Metabolismului, care a coordonat studiul.

"El învaţă în mod inconştient să prefere alimentele satisfăcătoare. Prin aceste modificări ale creierului, inconştient vom prefera întotdeauna alimentele care conţin multe grăsimi şi zahăr", a explicat cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă au menţionat, totuşi, că participanţii care au consumat budincă bogată în grăsimi şi zahăr nu s-au îngrăşat mai mult decât cei din al doilea grup şi nici nivelurile glicemiei sau colesterolului nu s-au schimbat.

Cercetătorii susţin că este important de studiat "re-cablarea" creierului, deoarece acest proces are rădăcini în dependenţe mai nesănătoase.

"Multe alimente procesate moderne au o densitate energetică ridicată şi conţin frecvent atât grăsimi, cât şi zahăr", cu un efect ce depăşeşte valoarea energetică, se arată în studiu.

"Alimentele procesate moderne sunt, prin urmare, stimuli puternici şi, la fel ca în cazul abuzului de droguri, modelele testate pe animale au demonstrat că un consum frecvent al acestora 're-cablează' circuitele creierului, chiar şi la descendenţii născuţi din mame care consumă o dietă bogată în grăsimi în timpul alăptării", potrivit cercetării.

"De asemenea, similar drogurilor care creează dependenţă, există dovezi că această 're-cablare' promovează un consum suplimentar de alimente foarte gustoase, dense energetic", se precizează în lucrarea ştiinţifică.

Studiul vine la scurt timp după o cercetare publicată în februarie de un grup de oameni de ştiinţă britanici, conform căreia persoanele care consumă mai multe alimente ultra-procesate - cum ar fi prăjituri, chipsuri şi băuturi carbogazoase dulci - ar prezenta un risc mai mare de a dezvolta şi de a muri de cancer. Cercetătorii de la Şcoala de Sănătate Publică de la Imperial College London au analizat dietele a 200.000 de adulţi din Marea Britanie timp de 10 ani şi au descoperit că un consum de alimente cu conţinut ridicat de sare, grăsimi, zahăr şi aditivi artificiali poate fi asociat cu un risc crescut de a dezvolta cancer, cu precădere tumori ovariene şi cerebrale. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Florin Bădescu, editor online: Simona Aruştei)