Agenţia spaţială americană NASA va încerca, în sfârşit, ceea ce nu s-a mai realizat până în prezent: devierea traiectoriei unui asteroid cu ajutorul unui vehicul spaţial kamikaze. Un test de "apărare planetară", care ar trebui să permită umanităţii o mai bună protecţie în faţa unei posibile ameninţări viitoare, relatează luni AFP.

Misiunea DART (săgeată, în limba engleză) a decolat în noiembrie din California. După zece luni de călătorie, vehiculul spaţial urmează să lovească asteroidul Dimorphos, luni, la ora 23:14 GMT, cu o viteză de peste 20.000 km/h.

Acest vehicul spaţial nu este mai mare decât o maşină, iar ţinta sa are un diametru de aproximativ 160 de metri (jumătate din înălţimea Turnului Eiffel).

Nu există niciun motiv de panică, întrucât Dimorphos nu reprezintă în niciun caz o ameninţare pentru Terra: orbita sa în jurul Soarelui trece la o distanţă de 7 milioane de kilometri de planeta noastră.

Însă, misiunea "este important să fie îndeplinită înainte de descoperirea unei necesităţi reale", a declarat ofiţerul misiunii NASA, Andrea Riley.

Momentul impactului se anunţă a fi unul spectaculos şi va putea fi urmărit în direct pe site-ul agenţiei spaţiale americane.

Obiectivul nu constă în distrugerea asteroidului, ci într-o uşoară deviere a acestuia, printr-o "tehnică de impact cinetic".

Dimorphos este un satelit al asteroidului Didymos (780 de metri în diametru), în jurul căruia efectuează o rotaţie completă în 11 ore şi 55 de minute. Scopul misiunii DART este acela de a reduce orbita lui Dimorphos în jurul lui Didymos cu aproximativ 10 minute.

Această modificare va putea fi măsurată de pe Terra, cu ajutorul telescoapelor, observând variaţia de strălucire luminoasă atunci când micul asteroid va trece prin faţa asteroidului mai mare.

Obiectivul poate părea modest, însă această demonstraţie este crucială pentru viitor.

Scopul este de a înţelege mai bine cum va reacţiona Dimorphos, reprezentativ pentru o populaţie de asteroizi destul de comuni, a căror compoziţie exactă nu este cunoscută. Efectul impactului va depinde în mare măsură de porozitatea acestuia.

Un cadru pe secundă

Pentru a atinge o ţintă atât de mică, vehiculul spaţial se va îndrepta în zbor autonom în ultimele patru ore, la fel ca o rachetă autoghidată.

Camera sa video, Draco, va realiza în ultimul moment primele imagini ale asteroidului, cu un ritm de o imagine pe secundă, vizibile în direct pe Terra cu o întârziere de doar 45 de secunde.

"Va începe cu un punct mic luminos până va umple tot cadrul", a declarat Nancy Chabot de la Laboratorul de Fizică Aplicată (APL) al Universităţii Johns Hopkins, unde se află centrul de control.

"Aceste imagini vor continua să sosească, până când nu vor mai sosi", a adăugat ea, referindu-se la momentul exploziei.

Trei minute mai târziu, un satelit de mărimea unei cutii de pantofi, denumit LICIACube şi eliberat cu câteva ore mai devreme de la bordul sondei DART, va trece la 55 de kilometri distanţă de asteroid pentru a fotografia urmările impactului. Imaginile vor fi trimise spre Terra în săptămânile şi lunile următoare.

Evenimentul va fi observat şi de telescoapele spaţiale Hubble şi James Webb, care ar trebui să poată detecta un nor de praf strălucitor.

Apoi, sonda europeană Hera, care urmează să decoleze în 2024, va observa îndeaproape Dimorphos în 2026 pentru a evalua consecinţele impactului şi pentru a calcula, pentru prima dată, masa asteroidului.

Găsirea tuturor

Foarte puţini dintre asteroizii cunoscuţi sunt consideraţi potenţial periculoşi pentru Terra şi niciunul dintre ei nu se va apropia de planeta noastră în următorii 100 de ani.

"Însă vă garantez că dacă aşteptaţi destul de mult timp, va apărea un astfel de obiect cosmic", a declarat Thomas Zurbuchen, director ştiinţific la NASA.

Aproape 30.000 de asteroizi de toate mărimile au fost catalogaţi în proximitatea Terrei (denumiţi "geocrucişători", întrucât orbita lor se intersectează cu cea a Pământului). Aproximativ 3.000 de asteroizi noi sunt descoperiţi în fiecare an.

Aproape toţi dintre cei care au diametre de peste 1 kilometru au fost depistaţi deja, afirmă oamenii de ştiinţă. Însă ei spun totodată că, pentru moment, sunt cunoscuţi doar 40% dintre asteroizii ce măsoară peste 140 de metri în diametru - capabili să distrugă regiuni întregi de pe Terra.

Dacă sonda DART îşi va rata ţinta, ea va avea suficient de mult carburant pentru a face o nouă tentativă peste doi ani.

Iar dacă misiunea va reuşi, va fi un prim pas către o adevărată capacitate de apărare, după cum a declarat Nancy Chabot. "Pământul a fost lovit de asteroizi de miliarde de ani, iar acest lucru se va repeta. Ca oameni, facem parte dintr-o civilizaţie care ne permite să evităm aşa ceva", a precizat ea. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Irina Giurgiu)

Citeşte şi:

Trei tehnici concepute pentru a devia traiectoria unui asteroid