"Căsătoria face bine sănătăţii", scria medicul britanic William Farr în 1858, într-unul dintre primele studii care au concluzionat că persoanele căsătorite o duc mai bine decât celibatarii. ''Oamenii riscă mai mult să-şi distrugă viaţa dacă rămân singuri decât dacă şi-o unesc cu cineva în căsătorie'', mai adăuga cercetătorul. Deceniile care au urmat nu au făcut prea multe pentru a combate certitudinea experţilor în ştiinţe sociale că celibatarii îşi fac un deserviciu. Până acum. În 2017 această credinţă s-a prăbuşit, scrie CNN.

Anul precedent a înregistrat un record în ceea ce priveşte publicarea de studii ce contestă ceea ce credeam că ştim despre experienţele de viaţă presupus inferioară ale celibatarilor, scrie autoarea articolului, Bella DePaulo, care afirmă că în calitatea sa de psiholog studiază persoanele singure - viaţa, fericirea, stigmatizarea cu care acestea se confruntă. În afară de studii, au continuat să apară idei noi: despre sex şi întâlniri, despre stima de sine, despre ce înseamnă să fii adult. Şi acestea s-au produs exact la timp: în istoria recentă nu au fost niciodată atât de mulţi adulţi necăsătoriţi ca acum.

În continuare, articolul publicat la 5 ianuarie de CNN prezintă o parte dintre cele mai senzaţionale descoperiri făcute în anul 2017 despre persoanele singure.

Din punct de vedere demografic, persoanele singure sunt mai puternice ca oricând.

În 2017, Biroul de recensământ a raportat că un număr record de adulţi din Statele Unite sunt necăsătoriţi. Mai mult de 110 milioane de rezidenţi au divorţat, au rămas văduvi sau au fost întotdeauna singuri, ceea ce reprezintă mai mult de 45 la sută din toţi americanii în vârstă de 18 ani şi peste. Iar cei care s-au căsătorit au avut nevoie mai mult timp ca oricând să facă acest pas.

A trăi singur devine o alegere din ce în ce mai populară. Vara trecută, presa canadiana abunda de ştiri că, pentru prima data in istoria naţiunii, mai mulţi oameni trăiau în gospodării formate dintr-o singură persoană decât în orice alt fel de aranjament. În Statele Unite, numărul persoanelor care trăiesc fără soţ sau partener a crescut anul trecut la 42%, de la 39% în urmă cu un deceniu.

Practicile care pun valoare pe independenţă, cum ar fi faptul de a trăi singur, nu sunt doar fenomene occidentale - au devenit globale, scrie CNN. Analizând date strânse pe o perioadă de jumătate de secol (1960-2011) din 78 de ţări din întreaga lume, cercetătorul în psihologie Henri C. Santos şi colegii săi au constatat că popularitatea acestor practici a crescut semnificativ pentru 83% dintre ţările cu date relevante. Credinţele individualiste, precum aceea de a aprecia prietenii mai mult decât familia, au înregistrat o creştere semnificativă, răspândindu-se în 79% dintre naţiuni, în cele cinci decenii.

Căsătoria nu mai este considerată o parte esenţială a maturităţii

Acum o jumătate de secol, americanii care nu erau căsătoriţi încă nu erau consideraţi adulţi adevăraţi. Acum nu mai este cazul. Potrivit unui raport din 2017 al Biroului de recensământ, mai mult de jumătate (55%) dintre participanţii la un sondaj reprezentativ la nivel naţional au declarat că mariajul nu este un criteriu important pentru a deveni adult. Acelaşi procent a spus, de asemenea, că a avea un copil nu este o piatră de hotar importantă a maturităţii. Mai importantă este acum finalizarea studiilor şi angajarea cu normă întreagă; 95% au spus că fiecare dintre aceste criterii a fost oarecum important.

Liceenii abordează diferit întâlnirile sau sexul

Într-un studiu publicat toamna trecută, psihologii Jean M. Twenge şi Heejung Park au analizat date dintr-o perioadă de 40 de ani (1976-2016) privind experienţele sexuale şi întâlnirile a peste opt milioane de elevi de liceu (clasele a IX-a până într-a XII-a). Procentul adolescenţilor care şi-au dat vreodată întâlnire a fost cel mai mic în ultimii ani ai studiului. De asemenea, procentul celor care au făcut sex a fost cel mai scăzut tot în ultimii ani.

Celibatarii fac mai mult sex decât persoanele căsătorite

Trecând de la adolescenţi la persoane de 18 ani şi peste, un lucru se confirmă: adulţii fac mai puţin sex decât se obişnuia. Analizând datele sondajelor colectate de la mai mult de 26.000 de persoane între 1989 şi 2014, cercetătorii au descoperit că în prezent un adult obişnuit face sex în medie de nouă ori mai puţin pe an decât la începutul anilor '90.

Dar nu toate grupurile au urmat aceeaşi traiectorie sexuală - scăderea a fost deosebit de pronunţată pentru persoanele căsătorite sau divorţate, în comparaţie cu persoanele care au fost mereu singure. De fapt, potrivit unuia dintre multiplele moduri de a analiza datele, calibatarii fac sex mai des decât cei care sunt căsătoriţi.

Şi apoi există oameni care nu fac sex deloc. Ideea că există oameni care pur şi simplu nu simt atracţie sexuală ocupă astăzi un loc mai important în conştiinţa noastră culturală, motiv pentru care Reţeaua de Vizibilitate şi Educaţie Asexuală (AVEN), fondată în 2001, este larg recunoscută.

Până în 2017, au existat suficiente cercetări privind asexualitatea, inclusiv studii pe scară largă, pentru a justifica o analiză a acestora realizată de Archives of Sexual Behavior (Arhivele comportamentului sexual). Sfidând scepticismul timpuriu pe acest subiect, autorii Lori A. Brotto şi Morag Yule au concluzionat că asexualitatea este o orientare sexuală unică, care se regăseşte la aproape 3% din adulţi, şi nu o disfuncţie sexuală sau tulburare psihiatrică.

O relaţie nu înseamnă o mai mare stimă de sine

În timp ce unii adolescenţi ridică din umeri la ideea de a-şi da întâlnire iar unii adulţi amână sau renunţă complet la căsătorie, cei sceptici se întreabă dacă acestora nu le lipseşte cumva acea creştere a stimei de sine care vine din "a avea pe cineva".

Nu chiar. Într-un studiu de referinţă privind legătura dintre relaţiile romantice şi stima de sine, cercetătorii Eva C. Luciano şi Ulrich Orth au studiat mai mult de 9.000 de adulţi din Germania când au început sau au încheiat relaţii romantice sau au rămas singuri. Concluzia lor: "începerea unei relaţii îmbunătăţeşte stima de sine dacă şi numai dacă relaţia funcţionează bine, este stabilă şi durează cel puţin de o anumită perioadă (în cercetarea prezentă, un an sau mai mult)''.

Cei angajaţi în relaţii romantice noi care nu au durat un an au avut la sfârşit o stimă de sine mai scăzută comparativ cu a celor care au rămas singuri. Nu era nimic magic în legătură cu căsătoria; oamenii care s-au căsătorit nu s-au bucurat de o stimă de sine mai bună decât cei care au rămas în relaţii romantice fără a-şi pune pirostriile.

Căsătoria nu înseamnă o sănătate mai bună

O parte din mitologia căsătoriei, mult timp susţinută de specialişti în ştiinţe sociale, este că oamenii care se căsătoresc devin mai sănătoşi decât atunci când erau singuri. La urma urmei, conform acestei logici, cuplurile căsătorite primesc tot acel sprijin reciproc şi se asigură că soţii lor au grijă de ei înşişi. Dar trei mari studii metodologice sofisticate publicate în 2017 ne-au zdruncinat credinţa în această idee.

Într-unul dintre aceste studii, cercetătorii au monitorizat mai mult de 79.000 de femei din Statele Unite cu vârsta cuprinsă între 50 şi 79 ani pe o perioadă de trei ani, urmărind dacă s-au căsătorit (sau au început o relaţie serioasă), au divorţat sau s-au separat, sau au rămas singure. Autoarea Randa Kutob şi colegii ei au efectuat, de asemenea, măsurători fizice repetate ale mărimii taliei, ale indicelui de masă corporală şi tensiunii arteriale şi le-au întrebat despre fumat, consumul de alcool, exerciţii fizice şi obiceiurile alimentare. Cu o singură excepţie, fiecare constatare semnificativă favorizează femeile care au rămas singure în loc să se căsătorească sau care au divorţat în loc să rămână căsătorite. De exemplu, femeile care s-au căsătorit au luat mai mult în greutate şi au băut mai mult decât cele care au rămas singure.

Femeile care au divorţat mâncau mai sănătos, făceau mai multe exerciţii fizice şi aveau talii mai mici decât femeile care au rămas căsătorite. Singura excepţie a fost că femeile care au divorţat aveau mai multe şanse să înceapă să fumeze decât femeile care rămăseseră căsătorite.

În cel de-al doilea studiu, un sondaj pe durata a 16 ani asupra a peste 11.000 de bărbaţi şi femei din Elveţia, persoanele căsătorite au raportat o stare de sănătate generală mai proastă decât aveau atunci când erau singure, chiar ţinând cont de schimbările de sănătate care apar adesea odată cu vârsta.

În cel de-al treilea studiu, sociologul Dmitry Tumin a chestionat mai mult de 12.000 de adulţi din Statele Unite care s-au căsătorit pentru prima dată, pentru a vedea dacă au descris sănătatea generală ca fiind mai bună după ce s-au căsătorit sau era mai bună când erau singuri. El a descompus datele în mai multe moduri: a examinat căsătoriile bărbaţilor separat de cele ale femeilor; a efectuat analize separate ale căsătoriilor persoanelor născute în decenii diferite; a evaluat căsătoriile care au durat diferite perioade de timp.

În toate scenariile pe care le privea, cu o singură excepţie, cei care s-au căsătorit nu au raportat niciodată că sunt mai sănătoşi. Excepţia a fost în cazul celor mai în vârstă femei (născute între 1955 şi 1964) ale căror căsătorii au durat cel puţin zece ani, care s-au considerat puţin mai sănătoase.

Este o lovitură puternică - una din multe - dată ideii că mariajul este modalitatea ideală de a trăi. De mult timp, am acceptat ideea că dacă nu se grăbesc să se căsătorească, adulţii singuri nu vor avea parte de sex şi vor fi nefericiţi toată viaţa.

Dar se pare că oamenii singuri nu se mai sperie aşa de uşor - într-un număr fără precedent, ei merg înainte şi îşi trăiesc solitar viaţa, care este adesea mai sănătoasă şi mai satisfăcătoare decât în cazul celor căsătoriţi. În 2017, în cele din urmă, ponderea dovezilor ştiinţifice din cele mai sofisticate studii a fost de partea lor.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)