Industria spațială vorbește despre un viitor nu atât de îndepărtat, când sute de mii sau chiar milioane de sateliți vor orbita Pământul, oferind o acoperire generală cu internet de mare viteză, procesând date în centre de calcul orbitale, folosind energie solară și multe altele - o viziune ambițioasă despre care mulți din sector cred că va deveni realitate mai devreme sau mai târziu, îi îngrijorează pe cercetătorii atmosferici care vorbesc despre pericolele poluării atmosferice generate de aceste constelații de sateliți, conform unui material publicat pe 13 mai în revista Earth's Future, transmite luni Space.com.

Studiile arată că, de la începutul 'erei' megaconstelațiilor, în 2020, concentrațiile de poluare atmosferică potențial periculoasă la mare altitudine, provenită din lansările și reintrarea sateliților, au crescut semnificativ. Pe baza estimărilor descrise de cercetători drept 'conservatoare', sectorul spațial global va împrăștia până în 2030 în atmosferă mai multe substanțe chimice care modifică clima decât întregul Regat Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Dacă creșterea preconizată de liderii industriei spațiale se va concretiza, această poluare a aerului, concentrată în mare parte în straturile superioare ale atmosferei, va începe la un moment dat să modifice clima Pământului, a declarat pentru Space.com Eloise Marais, profesoară de chimie atmosferică și calitatea aerului la University College London.

'Poluarea industriei spațiale este ca un experiment de geoinginerie la scară mică, nereglementat, care ar putea avea multe consecințe grave și neintenționate asupra mediului', a spus ea.

Geoingineria este un termen care descrie o serie de intervenții posibile care ar putea inversa creșterea temperaturilor globale cauzată de concentrațiile tot mai mari de gaze cu efect de seră din atmosferă. Una dintre cele mai frecvent discutate metode de geoinginerie este injecția stratosferică de aerosoli, care implică eliberarea unor cantități mari de particule care reflectă lumina în stratosferă, al doilea strat al atmosferei Pământului, pentru a reduce cantitatea de căldură care ajunge la planetă. Ideea este studiată de oamenii de știință, care avertizează că impactul poate fi imprevizibil, inclusiv modificări ale modelelor de ploaie, secete și schimbări meteorologice neprevăzute.

Eloise Marais este unul dintre acești oameni de știință, conducând o echipă care studiază efectele poluării aerului cauzate de sateliți. Cel mai recent studiu al lor a constatat că, până în 2029, poluarea aerului provenită de la lansările de sateliți de tip megaconstelație - cum ar fi Starlink, Amazon Leo sau proiectele chinezești Guowang și Quianfan - va reprezenta peste 40% din totalul poluării generate de sectorul spațial.

Megaconstelațiile - utilizate cel mai frecvent pentru a transmite internet către utilizatorii din zone fără acoperire - reprezintă o tendință în creștere rapidă. Acestea se bazează pe sateliți cu durată de viață limitată, care sunt înlocuiți aproximativ la fiecare cinci ani cu tehnologii mai moderne și mai puternice. Înlocuirile frecvente înseamnă lansări mai frecvente și deorbitare mai frecventă în comparație cu misiunile de modă veche, concepute pentru perioade mai lungi. Aceasta, la rândul său, înseamnă o poluare mai mare a aerului introdusă în straturile superioare altfel neatinse ale atmosferei Pământului.

'Majoritatea lansărilor de megaconstelații de astăzi ard kerosen, deoarece se bazează de obicei pe rachetele Falcon 9, care produc carbon negru', a spus Marais. 'Acest carbon negru este eliberat în straturile superioare ale atmosferei, unde rămâne timp de 2,5 până la 3 ani. Din această cauză, carbonul negru are un efect climatic de aproximativ 540 de ori mai puternic decât carbonul negru eliberat din surse de suprafață, cum ar fi vapoarele, mașinile și centralele electrice.'

Cercetătorii estimează impactul poluării aerului provenită din lansările de rachete, calculând cantitățile de poluare care ar putea apărea din lansările și reintrarea sateliților într-o perioadă dată de timp. Dacă lansările de sateliți produc în mare parte carbon negru, care are potențialul de a încălzi atmosfera superioară, reintrarea sateliților generează oxizi de aluminiu, care pot deteriora stratul de ozon. Echipa rulează apoi modele climatice care arată impactul preconizat al poluanților asupra planetei.

'Modelul ne poate spune foarte bine cât de mult ozon va fi distrus din cauza acestei poluări și cât de mult va fi alterată clima din cauza acestei poluări', a spus Marais.

Marais a adăugat că cea mai recentă modelare s-a bazat pe cifre 'conservatoare', deoarece creșterea reală a numărului de sateliți a depășit în mod constant așteptările cercetătorilor.

În prezent, peste 15.000 de sateliți operaționali orbitează planeta, potrivit Agenției Spațiale Europene (ESA). Aceasta este o cifră de trei ori mai mare decât numărul de sateliți care au înconjurat Pământul în 2020. Creșterea se datorează în mare parte megaconstelației Starlink a SpaceX, care constă în prezent din peste 10.000 de sateliți.

Noi actori din domeniul spațial, printre care Amazon LEO și operatorii chinezi Guawang și Qianfan, sunt în proces de construire a propriilor flote. Până în 2030, aproximativ 100.000 de sateliți ar putea orbita planeta, fiind așteptată o creștere abruptă suplimentară în următoarele decenii.

Eloise Marais avertizează cu privire la o creștere nereglementată a lansărilor de sateliți. Particulele eliberate în straturile superioare ale Pământului vor atinge, la un moment dat, concentrații care vor avea un efect asupra climei Pământului.

Ea a mai spus că, deși până în 2029 concentrațiile de poluanți proveniți de la lansările și reintrarea sateliților vor reprezenta doar aproximativ o sutime din cantitatea necesară pentru intervențiile de geoinginerie, acumularea continuă a poluanților rezultată din extinderea rețelelor de sateliți ridică îngrijorări.

'Trebuie să luăm mult mai în serios reglementarea poluării provenite de la lansări și reintrări', a spus Marais. 'De asemenea, este nevoie de mult mai multe fonduri direcționate către cercetare pentru a studia acest lucru, deoarece nu putem ține pasul cu industria spațială'.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)