Doctorii Stephen Hauser și Alberto Ascherio au fost recompensați sâmbătă cu prestigiosul Premiu Breakthrough, supranumit 'Oscarul științei', pentru cercetările lor care au revoluționat fiecare în parte studiul sclerozei multiple, o boală neurodegenerativă care afectează circa 3 milioane de persoane în întreaga lume, informează AFP.

Premiul este o recunoaștere a deceniilor de muncă dedicate de neurologul american și de epidemiologul italian acestei boli autoimune, mult timp considerată un mister total.

Amândoi au extins granițele înțelegerii sclerozei multiple: unul a elucidat răspunsul imun care stă la originea ei, deschizând calea spre tratamente, iar celălalt a confirmat implicarea unui virus.

Povestea începe cu mai bine de 45 de ani în urmă, odată cu întâlnirea cu o pacientă numită Andrea, 'o tânără femeie extraordinar de talentată, care era deja avocată și lucra la Casa Albă', a povestit Hauser pentru AFP.

'Apoi, scleroza multiplă a apărut brusc și i-a distrus viața', a adăugat el. 'Îmi amintesc că am văzut-o incapabilă să vorbească, paralizată pe partea dreaptă, incapabilă să înghită și, în scurt timp, incapabilă să respire singură, și m-am gândit că este cel mai nedrept lucru pe care l-am văzut vreodată în medicină'.

Un moment revelator pentru medicul care avea atunci 27 de ani și care a decis să își dedice viața studierii acestei boli.

- 'Neverosimil' -

'La acea vreme nu aveam niciun tratament pentru scleroza multiplă și domnea un oarecare pesimism cu privire la posibilitatea de a dezvolta unul', își amintește cercetătorul, care are acum 74 de ani și este directorul Institutului de Neuroștiințe de la Universitatea din California (UCSF).

Se știa deja că această boală, care afectează sistemul nervos central și provoacă perturbări motorii și cognitive debilitante, este cauzată de o reacție exagerată a sistemului imunitar, însă comunitatea științifică considera că limfocitele T, un tip de globule albe, sunt singurele 'vinovate'.

Această ipoteză avea să fie pusă sub semnul întrebării de Hauser. Desfășurând, împreună cu colegii săi cercetări pe marmosete, el a reușit să reproducă leziuni neurologice identice cu cele observate la oameni, datorită ideii unui coleg de a studia rolul limfocitelor B, un alt tip de globule albe.

O implicare 'biologic neverosimilă', le-a replicat agenția americană responsabilă cu cercetarea medicală, care le-a respins cererea de finanțare pentru un studiu clinic.

Convinși însă de idee, Hauser și echipa sa au reușit totuși să realizeze studiul cu sprijinul laboratorului farmaceutic Genentech, iar în vara anului 2006, au apărut rezultatele: tratamentele administrate pacienților, care ținteau limfocitele B, au produs o 'reducere spectaculoasă, de peste 90%, a inflamației cerebrale'.

Această revoluție a deschis calea pentru comercializarea unor tratamente care încetinesc progresia bolii la numeroși pacienți, însă a ridicat și multe alte întrebări, în special privind mecanismul prin care globulele albe ajung să se întoarcă împotriva organismului.

- Boală a emisferei nordice -

Această întrebare s-a aflat în centrul preocupărilor doctorului Alberto Ascherio, în prezent profesor la prestigioasa Universitate Harvard, care a investigat prevalența cazurilor de scleroză multiplă în emisfera nordică.

'Distribuția geografică a cazurilor de scleroză este destul de frapantă', a explicat el pentru AFP, boala fiind 'foarte puțin răspândită în țările tropicale și apropiate de Ecuator'. Întrebându-se asupra motivelor unei asemenea disparități, Ascherio a avansat ipoteza implicării unui virus. O teorie care s-a dovedit a fi corectă.

După ce a urmărit timp de peste 20 de ani milioane de tineri înrolați în armata americană, echipa condusă de el a confirmat în 2022 legătura dintre scleroza multiplă și virusul Epstein-Barr, un virus foarte comun, responsabil și de mononucleoza infecțioasă.

Deși 'majoritatea persoanelor infectate cu virusul Epstein-Barr nu vor dezvolta niciodată scleroză multiplă, (...) boala apare doar la indivizi care au fost infectați anterior cu acest virus', a rezumat profesorul de 72 de ani.

Infecția este, așadar, necesară, dar nu este suficientă pentru declanșarea bolii. Această descoperire reaprinde speranțele privind dezvoltarea de noi tratamente și metode de prevenție. Până în prezent, scleroza multiplă nu poate fi vindecată, iar tratamentele care îi încetinesc progresia nu sunt eficace la toți pacienții.

Un progres care ar putea fi benefic și pentru studierea altor patologii. 'Încercăm acum să extindem investigația noastră pentru a studia rolul infecțiilor virale în alte boli neurodegenerative, precum Alzheimer sau boala Charcot', a explicat Ascherio. O legătură încă teoretică, dar care dispune de 'anumite elemente' în favoarea sa, dă asigurări epidemiologul.AGERPRES/ (AS - editor: Ana Alecu, editor online: Ady Ivaşcu)