Un rinichi de porc a fost transplantat în premieră la om fără a se declanşa respingerea imediată de către sistemul imunitar al beneficiarului, un important pas înainte care ar putea contribui în cele din urmă la atenuarea unei uriaşe penurii de organe umane transplantabile, informează Reuters miercuri.

Procedura, realizată la NYU Langone Health din oraşul New York, a implicat utilizarea unui porc ale cărui gene au fost modificate astfel încât ţesuturile sale nu mai conţineau o moleculă despre care se cunoaşte că declanşează respingerea aproape imediată a organului transplantat.
 

Destinatara a fost o pacientă aflată în moarte cerebrală, care prezenta simptome de disfuncţie renală. Familia acesteia şi-a dat consimţământul pentru efectuarea experimentului înainte ca pacienta să fie deconectată de la aparatele de susţinere a vieţii, au precizat cercetătorii pentru Reuters.

Noul rinichi a fost menţinut ataşat de vasele ei de sânge timp de trei zile, în afara corpului pentru a permite cercetătorilor acces la organ.

Rezultatele testelor efectuate asupra funcţiei rinichiului transplantat ''au arătat destul de normal'', a spus chirurgul specialist în transplant Robert Montgomery, care a condus studiul.
 

Foto: (c) Langone Health/Handout via REUTERS

Rinichiul a produs ''cantitatea de urină care era de aşteptat'' de la un rinichi uman transplantat, a precizat el, şi nu a existat nicio dovadă a unei respingeri clare, timpurii, observată atunci când sunt transplantaţi rinichi de porc nemodificaţi la primate non-umane.

Nivelul anormal al creatininei destinatarului - un indicator al funcţie renale deficitare - a revenit la normal după transplant, a precizat Montgomery.

În Statele Unite, în prezent, aproape 107.000 de persoane aşteaptă un transplant de organe, dintre aceştia peste 90.000 având nevoie de un rinichi, conform Reţelei Unite pentru Partajarea de Organe (UNOS). Timpii de aşteptare pentru un rinichi variază, în medie, de la trei până la cinci ani.

Cercetătorii lucrează de zeci de ani la posibilitatea utilizării organelor de la animale pentru transplanturi, concentrându-se asupra modului de prevenire a respingerii imediate a acestora de către corpul uman.

Potrivit teoriei echipei lui Montgomery, eliminarea genei porcului responsabilă de un carbohidrat care declanşează respingerea - o moleculă de zahăr, sau glican, numită alfa-gal - ar preveni această problemă.

Porcul modificat genetic, numit GalSafe, a fost dezvoltat de unitatea Revivicor de la United Therapeutics Corp. Acesta a fost aprobat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA în decembrie 2020 pentru a fi utilizat drept hrană pentru persoanele cu alergie la carne şi ca potenţială sursă de terapii pentru pacienţi umani.

Produsele medicale dezvoltate din porci ar necesita în continuare aprobarea specifică FDA înainte de a fi utilizate la om, a precizat agenţia.

Alţi cercetători analizează posibilitatea ca porcii GalSafe să fie utilizaţi ca surse de alte componente, de la valve cardiace la grefe de piele pentru pacienţi umani.
 

Foto: (c) Langone Health/Handout via REUTERS

Experimentul de transplant renal desfăşurat la NYU ar trebui să deschidă calea către studii pe pacienţi cu insuficienţă renală aflaţi în ultimul stadiu, posibil anul următor sau peste doi ani, a indicat Montgomery, beneficiar la rândul său al unui transplant de inimă.

În cadrul acestor studii s-ar putea testa această abordare atât ca soluţie pe termen scurt, pentru pacienţii aflaţi în stare critică până la momentul la care un rinichi uman devine disponibil, dar şi ca grefă permanentă.

Experimentul actual a implicat un singur transplant, iar rinichiul a fost menţinut ataşat doar trei zile, aşadar orice studii clinice viitoare s-ar putea lovi de noi obstacole ce vor trebui depăşite, a adăugat Montgomery.

Participanţii ar fi probabil pacienţi cu şanse reduse de a primi un rinichi uman şi cu un prognostic rezervat la dializă.

''Pentru mulţi dintre aceşti oameni, rata mortalităţii este la fel de mare ca în cazul unor tipuri de cancer şi nu ne gândim de două ori înainte de a folosi noi medicamente şi de a efectua noi studii clinice (la pacienţii cu cancer) atunci când acestea le-ar putea oferi câteva luni în plus de viaţă'', a spus Montgomery.

Cercetătorii colaborează cu specialişti în etică medicală şi în probleme juridice şi religioase pentru validarea conceptului înainte de a solicita familiei acces temporar la un pacient aflat în moarte cerebrală, a subliniat Montgomery. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Gabriela Badea)