Drapelul olimpic predat de organizatorii JO 2024 de la Paris omologilor lor americani, duminică seara pe Stade de France, a sosit luni la Los Angeles (Statele Unite), gazda viitoarei ediţii a Jocurilor Olimpice, informează AFP.

Primarul metropolei californiene, Karen Bass, a aterizat la bordul unui avion pe care erau imprimaţi palmieri şi sigla ''LA 2028'', înainte de a defila pe pistă cu steagul cu cele cinci cercuri olimpice, în compania mai multor sportivi americani, sub un soare strălucitor.

După aceste Jocuri din capitala Franţei, considerate pe scară largă un succes sportiv, popular şi cultural, edilul american a apreciat că Los Angeles-ul are "multe de învăţat" de la capitala Franţei, în special în ceea ce priveşte capacitatea sa de a organiza "Jocuri Olimpice pentru toţi", cu activităţi paralele prevăzute pentru cei care nu aveau bilete.

"Simţim presiunea pentru a ne asigura că oraşul şi regiunea noastră sunt pregătite", a adăugat Karen Bass, spunând că ar trebui să "apese acceleraţia".

Chiar înainte de sosirea sa, un cutremur cu magnitudinea de 4,6 pe scara Richter în suburbiile oraşului a servit ca o amintire a provocărilor unice cu care se va confrunta "Oraşul Îngerilor".

"Evident că trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru evenimente precum un cutremur, dar trebuie să ne pregătim şi pentru evenimente climatice", într-un stat precum California din ce în ce mai afectat de încălzirea globală, a insistat primarul.

Bass vrea "Jocuri fără maşină', o promisiune mai mult decât ambiţioasă, deoarece californienii sunt dependenţi de vehiculele lor personale, într-un megalopolis împletit cu autostrăzi gigantice, unde blocajele de trafic sunt la ordinea zilei.

"Sunt sceptic că putem reuşi cu adevărat, dar vom încerca', a declarat, pentru AFP, James Moore, specialist în transporturi la Universitatea din California de Sud (USC).

Reţeaua de metrou (5 linii şi jumătate cu capacitate redusă) şi trenurile nu pot face faţă nici pe departe necesităţilor de transport ale unei regiuni precum Los Angeles şi ale celor zece milioane de locuitori ai săi. Prin urmare, autorităţile plănuiesc să aducă 3.000 de autobuze suplimentare din toată ţara şi să creeze benzi rezervate.

Ultima dată când Los Angeles-ul a găzduit Jocurile Olimpice a fost în anul 1984, iar mulţi locuitori au părăsit atunci oraşul, evitând un coşmar.

"Dacă locuitorii adoptă aceeaşi strategie în 2028 şi părăsesc oraşul, atunci acest lucru va elibera spaţiu pe şosele", speră Moore.

Los Angeles trebuie să-şi îmbunătăţească şi aeroportul, la care accesul devine uşor un calvar. O navetă automată pentru transportul călătorilor este promisă pentru 2026, an în care oraşul va găzdui primul meci la Cupa Mondială de fotbal din America de Nord.

După cum a arătat un videoclip difuzat în timpul ceremoniei de închidere de la Paris, cu Tom Cruise paraşutat pentru a aduce drapelul olimpic pe literele uriaşe de la Hollywood, Los Angeles-ul se bazează pe reputaţia sa de capitala mondială a filmului şi divertismentului.

Oraşul are în ADN-ul său tot ceea ce are nevoie pentru a transforma următoarele Jocuri într-un succes, a declarat, pentru AFP, Reynold Hoover, directorul general al Comitetului de organizare.

"Suntem creativi, spunem poveşti. Avem sport, avem diversitate", a rezumat Hoover.

Pe lângă acest "star power", Oraşul Îngerilor se va putea baza pe o serie de incinte sportive impresionante, ideale pentru a găzdui fervoarea suporterilor americani şi a omologilor lor din întreaga lume.

Istoricul Colosseum, folosit deja în 1932 şi 1984, va găzdui probele de atletism. Vizitatorii vor putea urma gimnastica la celebrul Staples Center, sediul echipei de baschet LA Lakers, sau vor putea descoperi Intuit Dome, un stadion nou-nouţ care se deschide joi.

Dar în spatele faţadei sale pline de farmec, Los Angeles are şi peste 75.000 de persoane fără adăpost, într-o Californie în care preţurile imobiliarelor sunt prohibitive.

De la sosirea sa la primărie, Karen Bass a făcut din această problemă o prioritate. Ea a lansat un vast program de cazare care dă primele roade.

Numărul total al persoanelor fără adăpost a scăzut uşor în 2024, cu 5,1%, pentru prima dată în şase ani.
AGERPRES (AS/autor: Mihai Dragomir, editor: Mihai Ţenea, editor online: Irina Giurgiu)