Dacă pandemia a amânat cu un an Jocurile Olimpice de la Tokyo şi a forţat organizatorii să decidă interzicerea accesului spectatorilor, instalaţiile sportive construite sau modernizate pentru această ocazie rămân, chiar şi goale, nişte frumoase bijuterii, relatează AFP.

În total, 43 de site-uri vor fi utilizate cu ocazia Jocurilor Olimpice (23 iulie-8 august) şi paralimpice (24 august-5 septembrie): 25 deja existente şi opt în totalitate noi.

Acestea sunt repartizate în două zone principale din capitală: zona golfului Tokyo, pe terenuri câştigate în Oceanul Pacific, în sudul oraşului, şi o "zonă de patrimoniu", mai centrală, în care se află instalaţiile de la JO din 1964 renovate sau reconstruite pentru această ocazie.

Foto: (c) Kyodo/REUTERS

Principalul site al Jocurilor din 1964 a fost reconstruit de la A la Z în acelaşi loc, în plin centrul oraşului. Cu o capacitate de 68.000 de locuri, el va găzdui ceremoniile de deschidere şi de închidere, majoritatea probelor de atletism şi anumite meciuri de fotbal.

Acest şantier finanţat de stat a suscitat o vastă polemică în 2015 din cauza costului devenit enorm faţă de proiectul iniţial al arhitectului irakiano-britanic Zaha Hadid (aproape 2 miliarde de euro).

Guvernul japonez a selecţionat apoi un alt proiect al arhitectului japonez Kengo Kuma, mai puţin costisitor (1,3 miliarde euro), bazat pe materiale tradiţionale de construcţie, precum lemnul de cedru din Japonia.

Centrul acvatic, site impozant din golful Tokyo, va găzdui probele de nataţie, artistică şi sărituri. Capacitatea sa de 15.000 de locuri va fi redusă la 5.000 după eveniment, pentru a găzdui alte competiţii şi pentru a fi deschisă marelui public.

Site-ul dispune de un perete modulabil pentru a transforma bazinul său principal de 50 m în două piscine separate de 25 m fiecare. Adâncimea bazinelor este, de asemenea, ajustabilă.

Foto: (c) hristopher Jue/Xinhua

Arena Ariake, o construcţie nouă de 15.000 de locuri, va găzdui turneele olimpice de volei şi paralimpice de baschet. Panourile solare care acoperă acoperişul au fost orientate de maniera în care să evite reflecţiile de lumină pe clădirile învecinate.

Foto: (c) ISSEI KATO / EPA

La fel ca şi Centrul acvatic, Arena Ariake este dotată cu captatoare termice şi pompe geotermale pentru reducerea emisiilor de CO2. Acesta va continua apoi să găzduiască evenimente sportive, precum şi concerte.

Nippon Budokan, templul artelor marţiale cu acoperiş curbat menit să semene cu Muntele Fuji, este o construcţie octogonală de 11.000 de locuri, nu departe de Palatul imperial, şi a fost construit pentru probele de judo de la JO din 1964. Judoka şi karateka olimpici se vor întrece aici.

Nippon Budokan este, de asemenea, un loc emblematic de concert în Japonia: Beatles a cântat în 1966 la prima apariţie a trupei britanice în Japonia.

Satul olimpic, construit pe o limbă de pământ rectangulară câştigată în golful Tokyo, este compus din 21 de imobile rezidenţiale cu 14 şi 18 etaje, cu o capacitate de 18.000 de paturi pentru Jocurile Olimpice şi 8.000 pentru Jocurile Paralimpice. Acesta cuprinde, totodată, o cantină uriaşă de 3.000 de locuri, precum şi o mică clinică pentru gestionarea cazurilor bănuite de Covid-19, înainte de carantinare sau spitalizare.

Satul olimpic este destinat apoi să devină un cartier rezidenţial ecologic de lux.

Foto: (c) KIMIMASA MAYAMA / EPA

Fukushima, din nordul ţării, răvăşit de seismul din 2011 şi accidentul nuclear, a fost asociat simbolic JO de la Tokyo, supranumite "Jocurile reconstrucţiei" de către autorităţile nipone înainte de pandemie.

Competiţiile din turneele de baseball şi softball vor avea loc pe stadionul de baseball din Fukushima.

Sapporo, situat la 800 km nord de capitala Japoniei, va găzdui probele de maraton şi marş, la cererea expresă a Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), din cauza îngrijorărilor privind riscurile generate pentru competitori de canicula de la Tokyo.
AGERPRES (AS/autor: Vlad Constantinescu, editor: Mihai Dragomir, editor online: Anda Badea)