Bugetul Jocurilor Olimpice de la Tokyo se anunţă unul record pentru Olimpiadele de vară, în timp de încasările vor fi vitale pentru mişcarea olimpică fragilizată de criza sanitară, informează AFP, cu 100 de zile înaintea debutului competiţiei.

Organizatorii japonezi au reevaluat la finele lui 2020 bugetul evenimentului la 15,4 miliarde dolari (13 miliarde euro), cu 2,8 miliarde dolari mai mult decât estimarea precedentă, din cauza costurilor legate de amânare şi de măsurile sanitare.

Tokyo-2020 se anunţă a fi Jocurile de vară cele mai scumpe din istorie, peste Londra-2012 (12,2 miliarde euro), în timp ce Jocurile de iarnă de la Soci-2014, din Rusia, deţin recordul absolut estimat la 17,9 miliarde euro, conform unui studiu al Universităţii Oxford.

Acest buget global cuprinde bugetul de funcţionare - cel puţin în echilibru pentru majoritatea ediţiilor din 1984, cu excepţia JO din 1992 de la Albertville -, şi de construcţie sau amenajare a infrastructurilor.

Organizatorii evaluează astfel la 7,5 miliarde dolari (6,3 miliarde euro) doar "bugetul legat de siturile olimpice", un cost aproape total preluat în sarcină de autorităţi în numele dezvoltării locale şi pe termen mediu.

Logica este diferită pentru organizatorii japonezi (COJO), care caută să-şi acopere cheltuielile, şi pentru lumea olimpică, care trăieşte din Jocuri şi aşteaptă beneficii importante.

Pentru COJO, principala sursă de venit vine de la sponsorii locali (3,3 miliarde dolari), cu mult peste contribuţia Comitetului Internaţional Olimpic (1,3 miliarde dolari).

De asemenea, vânzarea biletelor urmează să aducă 800 milioane dolari, o previziune incertă întrucât spectatorii internaţionali nu vor putea să asiste la Jocuri, iar numărul spectatorilor japonezi nu a fost încă fixat.

La rândul său, CIO comunică încasările sale pe ciclu de patru ani, iar cele pentru Olimpiadele 2013-2016, acoperind JO-2014 de la Soci şi JO-2016 de la Rio, se ridică la 5,7 miliarde dolari.

Aproximativ trei sferturi (73 la sută) provin din drepturi de difuzare, aşezând astfel economia Jocurilor pe telespectatori, mai degrabă decât pe publicul direct, iar 18 la sută din programul de sponsorizare internaţional.

CIO păstrează 10 la sută din încasările JO pentru funcţionarea sa şi redistribuie 90 la sută, aproximativ 5 miliarde de dolari pentru perioada 2013-2016, care asigură bunul mers al mişcării olimpice timp de patru ani.

Această sumă serveşte în principal finanţării federaţiilor internaţionale, repartizate în cinci grupe conform importanţei lor: atletismul, gimnastica şi nataţia primesc aproximativ 40 milioane de dolari, faţă de 14 milioane dolari pentru pentatlon modern, rugby sau golf.

Din încasările de la Rio-2016, 540 milioane dolari au fost, de asemenea, repartizaţi comitetelor olimpice naţionale pentru finanţarea burselor olimpice pentru sportivi şi antrenori.

În fine, CIO contribuie cu jumătate din finanţarea Agenţiei Mondiale Antidoping (aproximativ 20 milioane dolari contribuţie în 2021), restul venind de la guverne.
AGERPRES (AS/autor: Vlad Constantinescu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Ada Vîlceanu)