Ştafeta flăcării olimpice îşi va începe joi periplul în Japonia, la Fukushima, după un an şi o zi de la amânarea Jocurilor Olimpice de la Tokyo din cauza pandemiei de Covid-19, informează AFP.

Această sărbătoare naţională este considerată drept esenţială pentru crearea unui climat favorabil Jocurilor Olimpice, marcate în ultima perioadă de numeroase temeri legate de propagarea coronavirusului şi a restricţiilor legate de pandemie.

Flacăra a fost aprinsă de la razele soarelui pe data de 12 martie 2020 în apropierea templului Herei din Olympia, în Grecia, care se află la peste 9.600 km de stadionul naţional din Tokyo, unde va sosi înaintea deschiderii Jocurilor, pe 23 iulie.

Jocurile Olimpice de la Tokyo au fost amânate cu puţin înainte de trimiterea flăcării în Japonia, unde a rămas aprinsă pe durata anului trecut.

După amânarea Jocurilor, flacăra a rămas expusă în nord-estul Japoniei, dar, ca urmare a creşterii numărului cazurilor de Covid-19, ea a fost transportată într-un loc secret. Flacăra a reapărut pentru două luni la Muzeul Olimpic, situat în apropierea Stadionului Naţional.

Foto: (c) Kim Kyung-Hoon / REUTERS

După plecarea de la Fukushima, în nord-estul Japoniei, flacăra olimpică va traversa Japonia timp de aproximativ patru luni, mai exact 121 de zile în total.

Departamentul din Fukushima şi regiunea Tohoku, unde se află torţa, au fost alese ca puncte de plecare pentru punerea în valoare a reconstrucţiei acestor zone la zece ani după seismul şi tsunami-ul care au provocat o catastrofă nucleară pe 11 martie 2011.

Publicul nu va fi autorizat să asiste la ceremonia de start a ştafetei, de joi, pentru a limita riscurile de infectare, iar festivităţi "simplificate" vor fi difuzate în direct la televiziune şi pe internet.

În cursul periplului său, flacăra va traversa 47 de departamente din Japonia, insula Hokkaido şi regiunea Kagoshima din sud-vest, cu un ocol prin insulele Okinawa.

Foto: (c) Kim Kyung-Hoon / REUTERS

De asemenea, flacăra va avea un itinerar sinuos, îndreptându-se mai întâi spre sud-vest, iar apoi va urca spre regiunile din nordul ţări, înainte de a se îndrepta spre capitala Tokyo.

Flacăra va rămâne aproximativ două zile în fiecare departament, unde zilnic va avea loc o ceremonie în cursul căreia ultimul component al ştafetei va transfera torţa într-un imens vas olimpic.

Peste o jumătate de milion de persoane îşi anunţaseră disponibilitatea de a candida în 2019 pentru a purta flacăra olimpică, dar organizatorii au redus numărul acestora la aproximativ 10.000, de la campioni japonezi în sport la o fetiţă al cărei bunic a participat la ştafeta flăcării cu ocazia precedentei ediţii a Jocurilor de la Tokyo, în 1964.

Dar mai multe personalităţi s-au retras de la eveniment, unele dintre acestea invocând "probleme de calendar", în timp ce altele şi-au manifestat deschis îngrijorarea privind organizarea Jocurilor Olimpice în timpul pandemiei.

Foto: (c) Kim Kyung-Hoon / REUTERS

În fiecare zi, flacăra va fi depusă într-un "vas special" cântărind aproximativ 200 kg şi măsurând 1,5 metri.

Locuitorii vor fi autorizaţi să asiste la trecerea flăcării, dar vor trebui să poarte măşti, să evite aglomerările şi să nu asiste decât la segmente ale ştafetei în apropierea domiciliului lor.

Totodată, aclamaţiile vor fi interzise pentru a evita propagarea virusului. Spectatorii vor fi invitaţi să "susţină prin aplauze sau să utilizeze obiecte distribuite" în prealabil.

Organizatorii au avertizat că anumite segmente ale ştafetei ar putea fi suprimate dacă provoacă aglomerări importante.

Kane Tanaka, decana de vârstă a omenirii, în vârstă de 118 ani, ar urma să participe la ştafetă la Shime, în departamentul Fukuoka (sud-vest).

Japoneza, născută pe 2 ianuarie 1903, amatoare de dulciuri şi jocuri de societate, ar urma să poarte flacăra pe o distanţă de 100 m în scaun rulant, împins de membrii familiei sale.

Jocurile Olimpice de la Tokyo vor avea loc anul acesta în perioada 23 iulie - 8 august, după ce au fost amânate anul trecut din cauza pandemiei de coronavirus.
AGERPRES (AS/autor: Vlad Constantinescu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Adrian Dădârlat)