Tribune golite, mercato lânced, drepturi TV în declin: bula fotbalului pare să se fi spart sub efectul pandemiei de Covid-19, perspectivele fiind îngrijorătoare pentru anul 2021, în care cluburile ar urma să piardă miliarde de euro, scrie AFP.

Pe hârtie, sportul cu balonul rotund ar fi trebuit să navigheze în 2020 spre noi recorduri financiare: FC Barcelona ar fi urmat să depăşească plafonul unei cifre de afaceri de un miliard de dolari, iar cluburile franceze se bazau pe consolidarea lor graţie noilor contracte de drepturi TV ce le garantau 1,2 miliarde de euro pe sezon.

Apoi criza sanitară a pus totul la pământ.

Competiţiile au fost întrerupte mai multe luni în primăvară, lucru nemaivăzut în Europa pe timp de pace. Pentru a stopa răspândirea coronavirusului, autorităţile au impus disputarea meciurilor cu un număr redus de spectatori sau cu porţile închise, astfel că au secat veniturile obţinute din vânzarea biletelor.

Foto: (c) STUART FRANKLIN / EPA

Fără flux de numerar în timpul carantinei din primăvară, cluburile au fost nevoite să recurgă la reducerea cheltuielilor atunci când au putut. Printre soluţii au fost şomajul parţial, reduceri temporare ale salariilor jucătorilor sau amânarea plăţii salariului, concedierea personalului.

Nu au lipsit controversele. Aşa s-a întâmplat cu Gunnersaurus, mascota lui Arsenal în formă de dinozaur, care şi-a păstrat slujba doar graţie unui elan de solidaritate al suporterilor şi al jucătorilor clubului englez.

Foto: (c) Laurence Griffiths / EPA

În total, cluburile europene ar putea pierde până la 4 miliarde euro de la începutul pandemiei până în vara lui 2021, potrivit Asociaţiei europene a cluburilor (ECA).

O consecinţă a fost că în mercato de vară cheltuielile pentru transferuri au scăzut mai mult ca oricând: -43% în medie pentru cele cinci mari campionate, potrivit calculelor Observatorului pentru fotbal (CIES), şi până la -75% în Spania, unde cei doi giganţi, Real Madrid şi FC Barcelona, sunt obligaţi de acum să reducă drastic masa salarială.

După ce a negociat cu jucătorii săi, clubul catalan a anunţat la sfârşitul lui noiembrie că a redus în acest sezon salariile cu 122 de milioane de euro şi a amânat cu trei ani plata bonusurilor. Rămâne în suspans prelungirea după iunie 2021 contractului lui Lionel Messi, care în vară a ameninţat că pleacă de la Barca.

Confruntată cu această scădere, care afectează şi federaţiile naţionale, cum este cea franceză (pierderi de 24 milioane de euro din cauza pandemiei începând din iulie), UEFA a indicat că le-a ''virat anticipat 236,5 milioane de euro membrilor săi pentru a permite un răspuns rapid la problemele create de pandemie".

FIFA a promis un plan de 1,5 miliarde de dolari, combinând subvenţii şi împrumuturi către mai mult de 150 de asociaţii naţionale. Departe de strălucirea marilor campionate europene, unii fotbalişti profesionişti s-au trezit fără resurse după oprirea competiţiilor, cum s-a întâmplat în Cote d'Ivoire sau Indonezia.

Se pune întrebarea dacă fotbalul mondial riscă falimentul. Cluburile mari "nu sunt în pericol la ora actuală fiindcă au mulţi suporteri, o marcă...", a spus Raffaele Poli, responsabil al CIES, care este îngrijorat mai degrabă pentru "bugetele mici".

S-a adăugat problema drepturilor TV, principala resursă pentru cluburi. În creştere constantă în secolul 21, ele au stagnat în 2020, an în care licitaţia pentru drepturile TV în Bundesliga a adus o uşoară scădere în luna iunie.

În Franţa, divorţul răsunător dintre Liga franceză de fotbal şi grupul Mediapro riscă să ducă la prăbuşirea valorii drepturilor TV, odată ce acestea vor fi reatribuite. Aceasta ar pune în mare dificultate cluburile, care şi-au stabilit bugetele în funcţie de sumele promise între 2020 şi 2024.

Şi mai îngrijorător, cluburile italiene, supraîndatorate, au fost de acord să cedeze unor fonduri private 10% din viitoarea firmă însărcinată să comercializeze drepturile TV pentru Serie A. "Şi-au ipotecat propriul produs, pe viaţă", a comentat Raffaele Poli.

În această criză, inegalităţile dintre elita europeană şi riscul cluburilor riscă să se adâncească, subiectul unei Superligi Europene închise, rezervată celor mai mari echipe, fiind menţionat de preşedintele demisionar al Barcei, Josep Maria Bartomeu.

Cu nişte cluburi din ce în ce mai puţin ancorate în teritoriul lor, există riscul ca publicul să-şi piardă interesul, cu atât mai mult cu cât stadioanele vor rămâne fără suporteri, subliniază Raffaele Poli. "Cu cât durează mai mult, cu atât e mai rău, inclusiv pentru noile generaţii, deja mult mai pasionate de jocurile video şi de sporturile electronice decât de fotbal...", a spus el.
AGERPRES (AS/autor: Mircea Lazaroniu; editor: Mihai Ţenea, editor online: Ady Ivaşcu)