Corupţia a fost prezentă "la cel mai înalt nivel" la Federaţia Internaţională de Haltere (IWF), unde fostul preşedinte, maghiarul Tamas Ajan, a făcut să funcţioneze "o cultură a fricii", dezvăluie un raport al avocatului canadian Richard McLaren, citat de Reuters şi EFE.

Tamas Ajan, care a demisionat în luna aprilie, a intervenit în lupta antidoping şi a comis nereguli financiare în dorinţa de a avea "controlul absolut", a afirmat Richard McLaren.

Ajan a fost secretar general timp de 24 ani la IWF, înainte de a fi ales preşedinte în 2000.

Pe 22 ianuarie, oficialul ungur s-a retras din funcţia sa pe o perioadă de 90 zile, pentru ca o comisie de experţi independenţi să clarifice acuzaţiile. Deşi a negat orice neregulă, Ajan, 81 ani, a demisionat din funcţie pe 15 aprilie. Maghiarul a fost membru al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) între 2000 şi 2010.

"Eu am găsit o organizaţie care a fost supusă timp de aproape o jumătate de secol unui lider autocrat care a dictat prin intermediul a diferite mecanisme de control tot se s-a întâmplat în interiorul organizaţiei", a declarat McLaren.

"Obsesia lui (Ajan) pentru control a dus la apariţia unei culturi a fricii care a împiedicat o administraţie sportivă vibrantă şi robustă", a adăugat el.

Cumpărare de voturi, conturi ascunse, acoperirea a 40 de cazuri de dopaj, "incluzând medaliaţi la Mondiale" şi deturnare masivă de fonduri în beneficiul propriu, cu 10,4 milioane de dolari "care nu au fost contabilizaţi", sunt câteva practici amintite în raportul McLaren.

Legat de cazurile de dopaj descoperite, McLaren a spus că ştie "cine sunt ei şi de ce naţionalitate", însă a transferat gestionarea acestor date autorităţilor antidoping. Raportul arată că Agenţia maghiară antidoping nu este responsabilă de nicio neregulă.

Potrivit raportului, ultimele două alegeri la IWF au avut loc cu voturi "cumpărate pentru preşedinte şi poziţii la nivel înalt în executiv".

Întrebat dacă CIO avea cunoştinţă despre aceste nereguli, McLaren a declarat doar că instanţa olimpică "este informată" în legătură cu investigaţiile şi "a cooperat într-un mod foarte util".

IWF a convocat joi o conferinţă de presă pentru a comenta concluziile raportului McLaren.

Interimatul la conducerea IWF este asigurat de americanca Ursula Papandrea, care l-a contactat pe Richard McLaren pentru a conduce investigaţia privind acuzaţiile împotriva oficialului maghiar.

Începând cu iunie 2017, IWF a intrat sub o monitorizare specială din partea Comitetului Internaţional Olimpic din cauza zecilor de cazuri de dopaj. Reanalizarea eşantioanelor de la JO 2008 şi JO 2012 au dus la depistarea a 61 de cazuri de dopaj, iar trişorii au fost descalificaţi sau au pierdut medaliile câştigate.

În octombrie 2017, IWF a suspendat nouă ţări din cauza cazurilor multiple de dopaj. Armenia, Azerbaidjan, Belarus, China, Republica Moldova, Kazahstan, Rusia, Turcia şi Ucraina nu au avut drept de participare la Campionatul Mondial următor. Două dintre aceste ţări sancţionate, China şi Kazahstan, au câştigat cele mai multe medalii în probele de haltere la JO 2016 de la Rio, câte şapte respectiv şase.

CIO a admis că în ultimii ani IWF a făcut progrese semnificative, astfel că statutul său de sport olimpic nu mai este în pericol. AGERPRES/ (AS/autor: Mircea Lazaroniu; editor: Adrian Drăguţ, editor online: Ada Vîlceanu)