Pilotul britanic Lewis Hamilton se revendică ecologist, Formula 1 vizează zero emisii de carbon în 2030, Formula E este obiectivul tuturor constructorilor şi MotoGP îşi inaugurează categoria electrică, astfel că sporturile mecanice îşi accelerează tendinţa de a deveni verzi.

"Singura manieră pentru sportul automobilistic şi automobilism de a supravieţui este de a lua în calcul ce se întâmplă în lume. Nu putem continua să poluăm ca şi cum nimic nu se întâmplă, iar dacă vrem să atragem atenţia tinerelor generaţii, noi trebuie să devenim ecoresponsabili", a apreciat Felipe Calderon, care prezidează comisia de mediu şi dezvoltare durabilă din cadrul Federaţiei Internaţionale de Automobilism (FIA), creată în urmă cu doi ani.

Pentru fostul preşedinte al Mexicului, "principala sursă a acestei mişcări este presiunea opiniei publice, în special după Conferinţa ONU privind schimbările climatice de la Paris din 2015".

"Actorii, în special companiile, trebuie să-şi asume responsabilităţi, dar ei constată, de asemenea, că există o profundă schimbare de preferinţe în rândul consumatorilor şi încearcă să capteze părţi din piaţă, din rândul tinerilor", a mai spus fostul şef al statului mexican.

Ca un semn al vremurilor, Formula E, categoria de monoposturi sută la sută electrice, care este relativ mai puţin costisitoare, a avut în acest sezon o prezenţă record de zece constructori, printre care Mercedes, Porsche, Audi, Nissan sau BMW. Şi Volkswagen, constructorul german a cărui reputaţie a fost umbrită de scandalul motoarelor trucate, a anunţat în noiembrie renunţarea la competiţia cu vehicule cu motoare termice.

Această mişcare şi-a găsit şi un ambasador: sextuplul campion mondial de Formula 1 Lewis Hamilton, un campion al protecţiei mediului şi al speciilor de animale, declarat vegetarian din 2017.

Autor al unei intervenţii remarcabile pe Instagram împotriva agriculturii intensive şi fermelor de animale, la finele lunii octombrie, pilotul britanic, criticat în schimb pentru activitatea sa profesională şi numeroasele călătorii, susţine că "a face parte din problemă nu este cel mai important lucru, ci a face parte din soluţie este".

"Avem un rol de vitrină şi de aceea trebuie să ne implicăm", a spus, la rândul său, Jorge Viegas, preşedintele portughez al Federaţiei Internaţionale de Motociclism (FIM), care a lansat în 2013 un program de sensibilizare pentru o dezvoltare durabilă.

O Cupă Mondială a motocicletelor electrice face parte din categoriile suport ale MotoGP, cu un constructor unic, Energica. "Acesta este modul în care am început să arătăm calea de urmat, dar suntem foarte dependenţi de constructori. Ei sunt, toţi, pe cale să dezvolte motociclete electrice, dar avem o problemă pe care nu o au maşinile: cea a greutăţii bateriilor. De îndată ce vor avea produse pe care vor dori să le comercializeze, toţi vom opta pentru ele".

În paralel cu electrificarea (motoare hibride în Formula 1 din 2014, în Campionatul Mondial de anduranţă auto din 2012 sau în Campionatul Mondial de raliuri începând din 2022, motoare sută la sută electrice în Formula E din 2014 sau MotoE de anul acesta), utilizarea biocarburanţilor, în special hidrogen, reprezintă o altă cale explorată pe piste.

În afara beneficiului în termen de imagine, "în anii 60, dezvoltarea şi inovaţia au avut şi ele loc pe circuite", reaminteşte fostul pilot austriac de Formula 1 Gerhard Berger. "Este contribuţia pe care noi putem şi vrem să o facem", a adăugat patronul DTM, prestigiosul campionat german de maşini de turism, care are în vedere aderarea la electric.

"Indiferent de motorizare, electrică sau hibridă, miza este să emitem mai puţin, dar pentru faptul că obiectivul sporturilor mecanice este acela de a rula cât mai repede şi de a promova maşini superputernice, acest lucru va avea o incidenţă asupra consumului de vehicule. Dar se banalizează eficacitatea energetică", a spus Stephen Kerckhove, responsabil al Asociaţiei Acţiune pentru Mediu.

Din cele 256.551 tone de CO2 emise de Formula 1 în 2019 (o tonă echivalează cu un drum dus-întors Paris-New York cu avionul), doar 0,7 la sută provin de la motoare, restul datorându-se altor activităţi organizate pe circuite (7,3 la sută), transport de material (45 la sută), deplasări de personal (27,7 la sută) şi funcţionare birourilor şi uzinelor (19,3 la sută), conform cifrelor publicate în luna noiembrie.

"Multe sporturi poluează în maniere diferite şi toate vor trebui să se reorienteze, să devină mai ecologice, cu un impact de carbon la nivel global mult mai mic", a pledat, la rândul său, Nicolas Prost, fost pilot de Formula E.
AGERPRES (AS/autor: Vlad Constantinescu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Irina Giurgiu)