Lucrările de reabilitare la Barajul Leșu, singurul baraj din țară modernizat cu fonduri PNRR de 206 milioane de lei, se apropie de final, autoritățile anunțând vineri că a repornit acumularea de apă, oficial, după o pauză de 12 ani.

'Suntem în grafic și suntem convinși că până în august terminăm lucrarea. Astăzi este ziua în care oprim închiderea la Leșu și începem acumularea', a declarat directorul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri, Pasztor Sandor, în timpul vizitei pe șantier, împreună cu vicepremierul Tanczos Barna și ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu.

Vicepremierul Tanczos Barna consideră că lucrarea de la Barajul Leșu 'impresionează prin complexitate și prin volum'.

'Ambele se datorează echipelor tehnice și vreau să-i felicit pe cei de la ABA Crișuri și echipei sale, în tot ce înseamnă proiectare, să mulțumesc companiilor implicate în realizarea lucrării, care mai au două luni de muncă asiduă, precum și doamnei ministru și celor de la minister, pentru susținerea continuă în momentele în care nimeni nu mai credea că o lucrare prin PNRR de o asemenea anvergură poate fi finalizată la sfârșitul lunii august', a declarat vicepremierul.

Potrivit specialiștilor, în prima etapă lacul va acumula treptat aproximativ 5 milioane de metri cubi de apă, în jur de 15% din capacitatea lacului, proces care ar putea dura circa două luni, în contextul perioadei secetoase. Ulterior, vor fi monitorizați versanții și stabilitatea zonei pentru a preveni eventuale alunecări de teren sau alte probleme tehnice, înainte ca volumul să fie crescut spre capacitatea normală și o suprafață de aproximativ 150 de hectare.

Autoritățile estimează că, în condiții hidrologice normale, până în iarnă lacul ar putea ajunge aproape de nivelul maxim, de circa 30 de milioane de metri cubi. Oficialii susțin că această rezervă va asigura alimentarea cu apă pentru Oradea și pentru alte comunități din zonă, contribuind atât la combaterea efectelor secetei, cât și la protecția împotriva inundațiilor.

Pe lângă importanța strategică pentru resursele de apă, proiectul este văzut și ca un impuls pentru dezvoltarea turistică a zonei Munții Apuseni, în contextul modernizării infrastructurii rutiere din regiune.

Constructorii au anunțat că au început și lucrările la scara pentru pești, o lucrare complexă, unicat în țară, care va permite traversarea barajului de către populațiile de pești. Reprezentanții șantierului au precizat că la realizarea ei contribuie specialiști din mai multe state europene.

Ministrul interimar al Mediului a subliniat că Barajul Leșu este unul dintre cele mai importante proiecte rămase în finanțarea prin PNRR și a apreciat eforturile echipelor tehnice și ale constructorilor pentru menținerea investiției în programul european.

'Este vorba de aproximativ 250.000 de români care vor fi ajutați de lucrările de la Sălard și barajul de la Leșu. Sunt două lucrări cheie care vor asigura, pe de-o parte, apărarea împotriva inundațiilor, dar și accesul la apă, pentru că vorbim inclusiv de o componentă esențială de acces la apă', a afirmat aceasta.

Diana Buzoianu a subliniat că astfel de investiții sunt esențiale, criticând pierderea unor fonduri europene în ultimii ani. 'Din păcate, în ultimii ani au fost pierdute uriașe bugete alocate care ar fi putut să vină din fonduri europene. Lucrările de astăzi, de la Sălard și de la Leșu, ne arată că, cu un management responsabil, cu conduceri care să prioritizeze lucrările, se pot accesa banii', a spus aceasta.

La rândul său, prefectul județului, Marcel Dragoș, a declarat că finalizarea barajului reprezintă un obiectiv strategic pentru Bihor, atât pentru dezvoltarea turistică a zonei, cât și pentru asigurarea rezervelor de apă în perioadele de secetă.

Directorul general al Apelor Române, Dragoș Cazan, a declarat, pentru AGERPRES, că este o lucrare, executată pe fonduri PNRR, de o echipă pe care și-ar dori-o în toate administrațiile bazinale.

'O echipă de oameni curajoși, competenți, care au riscat și au câștigat. Și noi, ca țară, am câștigat acest baraj, pentru că în ziua de astăzi foarte puține baraje începute în perioada trecută s-au finalizat. Este un câștig foarte mare pentru noi, pentru gospodarii de apă, pentru populație și pentru toate folosințele din aval. Impermeabilizarea paramentului amonte este o tehnologie de actualitate, care s-a aplicat cu succes, iar scara de pești este o provocare pe care sperăm să o depășim și suntem siguri că o depășim, pentru asigurarea continuității longitudinale a ihtiofaunei, adică a peștilor, ca să poată migra dintr-o parte în alta a barajului. Este realizată cu materiale străine, cu tehnologie străină, este ceva pilot pentru noi, pentru țara noastră și vrem să o implementăm și în alte proiecte', a declarat directorul Administrației Naționale 'Apele Române'..

Lucrările de modernizare și reabilitare a Barajului Leșu, situat pe Valea Iadului, afluent de stânga al râului Crișul Repede, la 6 km amonte de satul Remeți, comuna Bulz, au ajuns la un stadiu de execuție de aproximativ 65%, proiectul fiind într-o fază avansată de implementare.

Pe șantier au fost realizate sau se află în curs de finalizare intervenții majore, printre care impermeabilizarea paramentului amonte, reabilitarea structurii barajului și implementarea unui sistem modern de monitorizare prin fibră optică. De asemenea, sunt în curs de modernizare sistemele de control și alarmare, inclusiv prin instalarea unei platforme SCADA performante.

Alte lucrări includ reabilitarea drumului de coronament, modernizarea iluminatului public și a căilor de acces, montarea insulelor plutitoare pentru colectarea deșeurilor și construirea scării de pești pentru asigurarea continuității ecologice a cursului de apă. În prezent, peste 100 de muncitori, coordonați de ingineri și maiștri specializați, activează pe șantier.

Proiectul 'Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a Acumulării Leșu' este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având o valoare totală de 206.683.885 lei (cu TVA), din care lucrări de construcții și montaj: 117.735.108,67 lei (cu TVA). AGERPRES/(A,AS - redactor: Eugenia Pașca, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) Eugenia Pașca/AGERPRES