Județul Vrancea se confruntă cu o creștere semnificativă a interacțiunilor dintre oameni și urși, în contextul unei populații estimate la peste 360 de exemplare, aproape dublu față de nivelul considerat optim, în condițiile în care numărul intervențiilor autorităților a crescut constant în ultimul an.

Potrivit datelor furnizate de autoritățile de mediu, populația de urs brun din județ este estimată la 363 de indivizi, în timp ce efectivul optim stabilit la nivelul fondurilor cinegetice este de 195 de exemplare, ceea ce indică o presiune crescută asupra habitatului și o intensificare a interacțiunilor cu oamenii.

Silviu Chiriac, consilier în cadrul Direcției Județene pentru Protecția Mediului Vrancea, a explicat, pentru AGERPRES, faptul că această diferență trebuie analizată SI în contextul particularităților locale și al factorilor care influențează comportamentul animalelor, nu doar din perspectiva valorică.

'La nivelul județului Vrancea, efectivul optim cumulat al populației de urs brun este de 195 de exemplare, iar în paralel, studiile genetice realizate în cadrul proiectului național au estimat o abundență medie de aproximativ 363 de indivizi pentru același teritoriu. Compararea celor două repere evidențiază că abundența estimată genetic este aproximativ de 1,8 ori mai mare decât efectivul optim stabilit la nivelul fondurilor de vânătoare. Această discrepanță sugerează că populația existentă depășește nivelul considerat sustenabil în raport cu condițiile habitatului și cu structura utilizării terenurilor. Conceptul de efectiv optim al populației de urs brun este însă un concept depășit, care are la bază echilibrul dintre potențialul ecologic al habitatului și nivelul de toleranță al activităților umane. În practică, nu se iau în calcul elemente precum seceta, tăierile de pădure sau perturbările prin prezența antropică, dar nici resursele trofice suplimentare din livezi părăsite sau culturi agricole, care influențează semnificativ comportamentul urșilor', a precizat acesta.

Datele arată că aceste interacțiuni sunt tot mai frecvente. Conform unui răspuns transmis AGERPRES de Inspectoratul de Jandarmi Județean Vrancea, în perioada aprilie 2025 - martie 2026 au fost înregistrate 160 de apeluri la 112 privind prezența urșilor, dintre care 121 în intravilan și 39 în extravilan, în creștere față de perioada similară 2024 - 2025, când au fost raportate 101 apeluri.

'În perioada 01.04.2025 - 31.03.2026, la nivelul județului Vrancea au fost înregistrate un număr de 160 apeluri prin SNUAU 112 prin care a fost solicitată intervenția structurilor abilitate în vederea gestionării incidentelor provocate de ursul brun, dintre care 121 apeluri în intravilan și 39 apeluri în extravilan. Precizăm faptul că în perioada 01.04.2024 - 31.03.2025 au fost înregistrate un număr de 101 apeluri prin SNUAU 112, dintre care 68 apeluri în intravilan și 33 apeluri în extravilan. De asemenea, în urma analizării sesizărilor, localitățile cele mai afectate de prezența ursului brun sunt Tulnici, Vintileasca, Vizantea-Livezi, Dumitrești, Nereju, Vidra, Gura Caliței, Soveja, Răcoasa și Poiana Cristei', se arată în răspunsul transmis de Jandarmeria Vrancea.

Fenomenul este explicat și prin comportamentul sezonier al animalelor, dar și prin condițiile naturale favorabile din județ.

'Este caracteristic pentru județul Vrancea o concentrare a urșilor în zona subcarpatică în timpul lunilor iulie-septembrie, momentul fiind determinat de prezența fructelor și cerealelor în spații antropizate. După această perioadă, urșii utilizează spațiile montane, unde își petrec somnul de iarnă în zone forestiere compacte, departe de așezările umane. Utilizarea acestor teritorii este determinată în mod direct de disponibilitatea resurselor trofice, iar concentrarea poate fi una temporară și dependentă de condițiile din teren', a spus Silviu Chiriac.

În ceea ce privește măsurile de control, datele arată că, în ultimii ani, numărul exemplarelor extrase a rămas relativ redus. Astfel, în anul 2025 au fost recoltate nouă exemplare de urs la nivelul județului, iar în 2024 au fost extrase opt exemplare, dintr-un total aprobat de 11 exemplare anual.

Pentru anul 2026 este propusă o cotă de intervenție de 25 de exemplare la nivelul județului, repartizată pe fonduri cinegetice, în special în zonele cu risc crescut de interacțiune cu activitățile umane.

În paralel, pagubele produse de urși rămân o problemă constantă în mai multe localități din județ, unele dintre ele fiind semnificative. Potrivit APM Vrancea, cele mai mari despăgubiri acordate în 2025 au fost înregistrate în comunele Bârsești și Soveja, unde valoarea pagubelor a depășit 10.000 de lei pentru animale domestice ucise. De asemenea, în localitatea Vrâncioaia a fost consemnat un prejudiciu de aproape 9.000 de lei, iar în Poiana Cristei despăgubirile au ajuns la peste 5.500 de lei. Pagube importante au fost raportate și în Vintileasca, cu peste 5.600 de lei, dar și în Valea Sării, unde atacurile au generat pierderi de peste 4.500 de lei.

Datele mai arată că astfel de incidente nu sunt izolate, fiind înregistrate în mod repetat în localități precum Dumitrești, Nereju sau Vizantea-Livezi, unde au fost raportate atât animale domestice ucise, cât și culturi agricole distruse, ceea ce confirmă extinderea fenomenului la nivelul întregului județ.

Autoritățile recomandă populației să evite hrănirea animalelor sălbatice, să își protejeze gospodăriile și să anunțe imediat prezența urșilor la 112, pentru a permite intervenția rapidă a echipajelor specializate. AGERPRES/(A, AS - redactor: Dana Lepădatu, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)